Nici nu s-au apucat bine constructorii de reabilitat plajele litoralului românesc, că au şi început să apară problemele. Aflat săptămâna aceasta la prima vizită de lucru pe litoral, ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice a rămas cu gura căscată: în primul şantier unde a pus piciorul nu era ţipenie de muncitor. Despre utilaje ce să mai vorbim. În consecinţă, Attila Korodi le-a pus gând rău constructorilor.
„Nu văd evoluţii care să îmi demonstreze că îşi asumă (antreprenorul, n.r.) responsabilitatea de a duce la bun sfârşit proiectul acesta. Tocmai de aceea, pe 19 noiembrie o să revin pe şantier. Dacă nu se schimbă nimic, vom intra într- o fază în care vom vedea dacă acest contract mai are viabilitate sau nu”, a precizat Attila Korodi, ministrul Mediului. Acesta a lăsat să se înţeleagă că executantul riscă, pe lângă rezilierea contractului, şi amenzi. „Există şi sancţiuni, dar interesul nostru este să terminăm lucrările la timp. Dacă acest proiect nu se termină din banii alocaţi acuma, atunci trebuie să terminăm din banii din următoarea programare financiară. Nu vreau să fac lucrul acesta”, a explicat ministrul.
În replică antreprenorul, un mix italiano-austriac a dat vina pe vreme, birocraţie şi soarta potrivnică. „În 2-3 ani datele s-au schimbat mult. Noi şi partenerii noştri a trebuit să schimbăm tot proiectul, ne-au trebuit noi aprobări şi avize de la minister”, a declarat Klaus Bleckenwegner, reprezentant Porr Baur România. Totuşi, constructorul susţine că ar putea demara lucrarea în două, trei săptămâni, însă chiar şi aşa, pregătirea solului submarin, turnarea fundaţiilor şi dragarea nisipului vor fi operaţii dificile dacă se strică vremea. În plus, ne vor face încă o dată, de parcă mai era nevoie, de râs în faţa comisiilor de specialitate europene.
Un hectar de nisip costă peste cinci milioane euro
Zonele cu risc ridicat de eroziune sunt reparate cu fonduri europene. Constructorii ar trebui să execute lucrări pentru protecţia a 7,3 km de plajă şi extinderea suprafeţei plajelor cu 33,3 hectare, până în anul 2015. În cadrul programului de reabilitare a plajelor au fost parafate cinci contracte, respectiv: „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Mamaia S” (unde situaţia a fost prezentată mai sus), „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Tomis N”, „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Tomis Centru”, „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Tomis S” şi „Protecţia şi reabilitarea părţii sudice a Litoralului Românesc al Mării Negre în zona Eforie N”. La acestea se adaugă un contract pentru managementul proiectului, publicitate, achiziţia echipamentelor şi supervizare lucrări.
Digurile din Dubai, soluţia salvatoare la Constanţa
Constructorii desemnaţi pentru repararea litoralului românesc au adoptat aceleaşi soluţii tehnice ca în cazul protejării insulelor din Dubai. Mai multe diguri semicirculare vor limita valurile şi curenţii submarini, iar nisipul de pe plaje nu va mai fi înghiţit de ape. După realizarea digurilor, cu ajutorul unor utilaje speciale, nisipul din larg va fi pompat direct pe plaje şi astfel va fi sporită lăţimea plajelor. După finalizarea acestor lucrări, eroziunea va fi mult limitată, iar porţiunile de plaje vor reintra în circuitul turistic.
O curte pustie, fără nici un utilaj, nici un gram de nisip exacavat şi nici o piatră pusă la dig. Aşa arată, la şapte luni de la emiterea autorizaţiilor de construcţie, şantierul din Mamaia finanţat de bani europeni.
