Consiliul Fiscal a avizat negativ propunerea de modificare a Codului Fiscal, avertizând că reducerile de taxe vizate ar duce la deviații de proporții de la țintele bugetare pe termen mediu, cu deficite efective de peste 3% până în 2019, când deficitul structural va ajunge aproape de nivelul din 2010.
Consiliul Fiscal a respins ieri propunerile de relaxare fiscală făcute de Guvern în proiectul noului Cod Fiscal afirmând, în principal, că aceste propuneri vor creşte deficitul bugetar structural peste limitele propuse şi convenite cu UE, în condiţiile în care estimările privind creşterea încasărilor bugetare ca urmare a ameliorării activităţii Fiscului şi creşterii economice sunt îndoielnice.
Deficitul va reajunge cât în 2010
Angajamentele României privind diferenţa dintre cheltuielile şi veniturile bugetului sunt că primele nu vor putea depăşi în mod efectiv cu 3% din PIB nivelul veniturilor bugetare. MTO, anume Obiectivul pe Termen Mediu – un alt angajament al României, presupune că deficitul structural (deficit ce nu ia în calcul evoluţiile economiceconjuncturale) nu va putea fi spre finele acestui an mai mare de 1% din PIB.
„Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010.
Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare – n.r.), precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este“, spune Consiliul Fiscal.
Instituţia apreciază că introducerea noilor măsuri va duce la înregistrarea unor deficite efective relative la scenariul de bază (cel care nu ia în considerare adoptarea măsurilor de relaxare fiscală) de 14,8 miliarde lei în 2016, 13,2 miliarde lei în 2017, 22,5 miliarde lei în 2018 și 27,8 miliarde în 2019, incluzând veniturile recuperate.
Aceasta reprezintă echivalentul a 2%, 1,7%, 2,7% și respectiv 3% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala în ipoteza aplicării măsurilor.
Aceste deficite adăugate celor din scenariul de bază vor conduce la deficite efective care ar prevala în urma adoptării proiectului noului Cod Fiscal de 3,1% din PIB în 2016, 2,7% din PIB în 2017, 3,5% din PIB în 2018 și 3,7% din PIB în 2019, arată Consiliul Fiscal. Nivelul corespunzător al deficitului structural este estimat astfel a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% și 5,5% din PIB potențial în 2016, 2017, 2018 și, respectiv, 2019.
Argument guvernamental: Creşterea economică aduce venituri suplimentare
Argumentele Guvernului sunt că reducerile de taxe vor impulsiona creşterea economică de unde majorarea veniturilor bugetare. Efectele provenite din creșterea economică suplimentară sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei în perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei în 2018 și 18 miliarde lei în 2019, la care se vor adăuga încasările suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei în 2016 și aproximativ 18 miliarde lei anual în perioada 2017-2019.
Consiliul fiscal consideră excesive estimările guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de creșterea economică suplimentară determinată de măsurile de relaxare fiscală. Acestea implică un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda întâi (pierderi rezultate din relaxarea fiscalităţii fără a fi luate în calcul efectele pozitive), atât la nivelul anului 2016, cât și la finele anului 2019.
