În urmă cu 161 de ani, un tânăr fiu de industriaş, care n-a muncit o zi, proclama dispariţia burgheziei şi sfârşitul capitalismului, prin trecerea la o nouă orânduire, mai cruntă şi mai (ne)dreaptă: comunismul. Dacă burghezia nu a murit, ci s-a reinterpretat, comunismul s-a extins ca o ciumă. El a pus bazele ideologiei care insuflă şi astăzi metode de acţiune unor tineri cărora li s-a urât cu binele în capitalism. De la acel individ provine ideologia marxistă. El era unul: Karl Marx şi a scris o operă în trei tomuri: Capitalul.
“M-aţi furat visele şi copilăria cu vorbele voastre goale. Sunt oameni care suferă, oameni care mor, întregi ecosisteme distruse. Suntem la începutul unei extincții în masă şi voi nu ştiti să vorbiţi decât despre bani şi basme despre creștere economică. Cum îndrăzniți!?” –acestea au fost primele cuvinte ale Gretei Thunberg, suedeza eco-militantă.
La fel s-a roţăit şi V.I. Lenin la prima descălecare în Rusia, de s-au speriat până şi bolşevicii săi de radicalismul afişat ca morgă conducătoare.
Apoi, Lev Davidovici Troţki a introdus conceptul despre revoluţia permanentă. Apărut in 1920 sub titlul “Comunism si terorism”, volumul lui Troţki rămâne până azi un manifest în favoarea violenţei dusă la extrem, de-o cruzime sfâşâitoare, împotriva celor decretaţi drept inamici ai revoluţiei.
Istoria a consemnat cu litere de-o şchioapă marii detractori ai capitalismului, care s-au pierdut în negurile istoriei, în urma lor rămânând milioane de cruci. În calendarul istoriei sunt scrişi cu negru: Marx, Lenin, Troţki, Stalin, Che Guevara.
Micuţa Greta, cu ştiinţă sau fără de ştiinţă, a stigmatizat elita lumii, în numele dreptului la viaţă.
În numele nobilelor idealuri ale comunismului, Lenin şi apoi Stalin au săvârşit cele mai mari crime. Iată că astăzi, o fată de 16 ani din Suedia, la vârsta în care adolescenţii sunt învăţaţi, în familiile bune, să fie respectuoşi cu cei mai în vârstă, le preia mimica, gesturile şi atitudinile apocaliptice. Greta e tipul activistului de tip nou, al revoluţionarului de profesie, care n-are timp de şcoală sau de rafinamente comportamentale. O zice direct, răstit, precum predecesorii săi care au fundamentat o societate fără principii, fără morală, atârnată de bunul plac al pletorei sociale, ajunsă forţă conducătoare.
Sigur că în occident, mult timp tinerii au cochetat cu idea marxismului, chiar în plină dictatură a sovietelor, neştiind de ce sunt în stare revoluţionarii de profesie. Probabil că părinţii au educat-o în spiritul materialismului dialectic.
Iată că după un ciclu istoric, marxismul se reinterpretează, asemenea Diavolului, în chip diferit.
Dacă înainte era comunismul de roşu, iată că acum avem comunismul de verde. Greta nu poate fi o Rosa Luxemburg, pentru că nemţoaica din istorie a prevăzut extincţia comunismului, mai degrabă o Ana Pauker, la care Mihai Şora, idolul rezistenţilor de azi, i-a fost ucenic în munca de propagandă.
Între Şora şi Greta e doar o punte de 84 de ani. Ambii au pornit de la munca de agitaţie. Greta nu a făcut altceva decât munca de odinioară a agitatorului bolşevic care înfiera burgehzia şi capitalismul. Şora şi-a desăvârşit plenar cariera în slujba revoluţiei de dragul revoluţiei.
Greta poate fi un revoluţionar de profesie? Păi dacă nu face şcoală, categoric da. Nu există rafinament sau alte metode de acţiune ale agitatorilor. Ei acţionează după şablon: aroganţă, imbecilitate şi ţinută de forţă.
Micuţa Greta, aşa cum spunea ironic şi Donald Trump, are un viitor strălucit. Uitându-te la Barna, exponentul neomarxiştilor români, te gândeşti prin ce criză de personalităţi trece mişcarea revoluţionară a timpurilor noastre. Greta are tot arsenalul de luptă. Numai să nu sfârşească şi ea, precum Che Guevara, şi celelalte neamuri de slugi care un timp au devenit stăpâni, la lada de gunoi a istoriei.
Greta promite. În spatele ei sunt finanţatorii. Mereu în umbră, la fel ca nemţii care i-au plătit lui Lenin revoluţia.
După jumătate de secol se va afla şi cine a aruncat-o în luptă, pentru că lupta de dragul luptei e doar în poveşti.
.
