“Mesajul este că forţele SUA pot sosi oriunde şi oricând poate fi nevoie de ele, cu efectivele necesare”, a arătat ministrul lituanian al apărării, Raimondas Karoblis. “Statele Unite optează pentru ameliorarea mobilităţii trupelor, faţă de o prezenţă permanentă”, a declarat el agenţiei Reuters. El a precizat că tancurile Abrams de care vor dispune militarii americani sunt în număr mai mare faţă de alte desfăşurări similare.
Prezenţa militară americană în regiunea baltică este menită să asigure aliaţii din NATO că preşedintele Donald Trump rămâne angajat faţă de flancul estic al alianţei, în ciuda reducerilor operate recent de Pentagon asupra proiectelor de apărare europene – printre altele, asupra Iniţiativei Europene de Descurajare (EDI) în valoare de aproximativ 700 de milioane de dolari. Washingtonul încearcă să redirecţioneze fondurile către construcţia unui zid la frontiera cu Mexicul, menţionează Reuters.
SUA au trimis primele trupe în fostele republici sovietice din zona Mării Baltice după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea în 2014. Washingtonul s-a implicat în Europa pentru a contracara orice posibilă agresiune din partea Moscovei, investind în instruire, în modernizarea bazelor militare şi în stocarea de echipamente americane, însă Trump le-a cerut în acelaşi timp aliaţilor să îşi crească cheltuielile militare.
Rusia susţine că nu are nicio intenţie de a invada statele baltice sau Polonia şi acuză NATO de destabilizarea Europei prin deplasarea trupelor mai aproape de frontierele ruse.
În Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania sunt prezente prin rotaţie forţe NATO din Regatul Unit, Canada, Franţa şi Germania.
Trupele SUA urmează să părăsească Lituania după un exerciţiu care va avea loc în primăvara lui 2020, o repetiţie pentru apărarea aşa-numitului coridor Suwalki, singura rută terestră care leagă statele baltice de restul teritoriului NATO. Lituania şi Polonia se învecinează la nord-est cu enclava rusă Kaliningrad, unde sunt desfăşurate rachete avansate Iskander, cu capacităţi nucleare.
