Autoritățile pot cere acum fonduri europene pentru redeschiderea liniei ferate de pe Valea Arieșului.
Ministerul Culturii a declarat Mocănița de pe Valea Arieșului drept monument istoric. Acum, Consiliile Județene Cluj și Alba, împreună cu comunitățile locale, pot accesa mai ușor fonduri europene pentru a redeschide linia ferată cu ecartament îngust, a declarat directorul Administrației Fondului Cultural Național, istoricul Leonard Horvath.
De altfel, procedura de clasare a Mocăniței drept monument istoric a început în perioada în care istoricul clujean conducea Direcția Județeană de Cultură și Patrimoniu. Acum, calea ferată este salvată și nu mai poate fi demontată. Leonard Horvath este de părere că ”redeschiderea transportului cu ajutorul Mocăniței ar putea revigora turismul pe Valea Arieșului”. La rândul său, primarul din Turda, Tudor Ștefănie, a propus de mai multă vreme formarea unui consorțiu între Consiliul Județean Cluj, Consiliul Județean Alba și primăriile orașelor și comunelor aflate pe traseul Mocăniței. Acest consorțiu ar urma să ceară bani europeni, atât pentru reconstrucția sau reabilitarea diferitelor tronsoane ale căii ferate, cât și pentru cumpărarea de locomotive și vagoane care să deservească Mocănița.
O istorie bogată
Calea ferată cu ecartament îngust a fost construită între anii 1910 și 1912. Inaugurarea oficială a liniei ferate Turda – Abrud a avut loc la 20 iunie 1912. Mocănița avea o lungime totală de 94 de kilometri. Trenul avea 21 de stații, dintre care patru gări: Turda, Baia de Arieș, Câmpeni și Abrud. Pe această cale ferată circulau două tipuri de trenuri: un accelerat care străbătea cei 94 de kilometri în 5 ore și 30 de minute și un personal care străbătea distanța în 6 ore și 30 de minute.
Circulația Mocăniței a fost întreruptă în 1998. De atunci, calea ferată a fost lăsată în părăsire, iar pe multe tronsoane, șinele de cale ferată au fost furate și vândute drept fier vechi. Pe segmentul Abrud – Câmpeni, aflat într-o stare fizică bună, circulația trenurilor a fost reluată, în scop turistic, de către un investitor austriac. Un bilet cu Mocănița pentru cei 10 kilometri costă 50 de lei dus-întors. ”Chiar dacă biletul costă destul de mult, merită această excursie, pentru că este o experiență deosebită. Mocănița în sine este o atracție turistică, aproape obligatorie pentru cine vine în această zonă din Munții Apuseni.
Eu am fost cu copiii și pot să vă spun că s-au bucurat foarte mult”, spune Liana Ban, una dintre turistele care au circulat cu Mocănița dintre Abrud și Câmpeni. Mulți dintre turiștii care circulă cu trenul cu ecartament îngust sunt turiști străini, care spun că puține locuri din Europa oferă asemenea experiențe inedite.
variante
Linii ferate cu ecartament îngust
Zona Transilvaniei și cea a Banatului au multe astfel de linii ferate cu ecartament îngust. Ele au fost construite în perioada Imperiului Austro-Ungar, care a investit masiv în această zonă bogată în resurse minerale, pentru a favoriza dezvoltarea mineritului și a industriei. Multe dintre aceste linii de cale ferate nu mai sunt funcționale, iar circulația feroviară pe cele mai multe dintre ele a fost oprită la finalul anilor 1990. Totuși, mai există și unele linii funcționale sau care pot fi repuse în funcțiune.
Una dintre aceste linii este cea dintre Vișeu de Sus și stația Comana, aproape de granița cu Ucraina. Calea ferată îngustă a fost construită pentru a deservi exploatările forestiere de pe Valea Vaserului. Acum, ea are rol turistic. O altă cale ferată cu ecartament îngust este cea de pe Valea Hârtibaciului. În trecut, ea unea orașele Sibiu și Sighișoara. Însă, în anul 1965, tronsonul dintre Sighișoara și Agnita a fost demontat din ordinul autorităților comuniste.
Ocazional, mai este utilizat tronsonul Sibiu – Agnita. Aceeași soartă a avut-o și calea ferată cu ecartament îngust dintre Târgu-Mureș și Praid, construită pentru transportul sării extrase din Mina Praid. Ocazional, tronsonul din apropierea stațiunii Sovata mai este utilizat pentru turism. Semeringul Bănățean, dintre Anina și Oravița, mai este încă în funcțiune. În schimb, nu mai poate fi refăcută în viitorul apropiat Calea Ferată Minieră Ardeleană, care pornea din apropierea Castelului Corvinilor și care mergea la furnalul de la Govăjdie, locul unde au fost turnate elementele metalice care compun Turnul Eiffel din Paris.
