Curtea de la Strasbourg a fost sesizată în 2016 de Illés Szurovecz, un jurnalist ungar care lucra pentru un portal de informaţii şi căruia i s-a refuzat permisiunea de a face interviuri şi fotografii în centrul de primire de la Debreţin (est) pentru a relata despre condiţiile de viaţă de acolo.
Potrivit comunicatului emis de CEDO, instanţa „nu a fost convinsă că restrângerea posibilităţii pentru reclamant de a întreprinde o asemenea muncă de cercetare, împiedicându-l astfel să relateze prin informaţii la prima mână despre o problemă ţinând de un interes public considerabil, şi anume criza refugiaţilor în Ungaria, era suficient justificată”.
Autorităţile ungare nu şi-au motivat interdicţia de acces decât prin „raţiuni sumare, şi anume eventuale probleme pentru securitatea şi viaţa privată a solicitanţilor de azil”, arată CEDO.
Cei şapte judecători, printre care şi cel ungar, au considerat în unanimitate aceste motive ca insuficiente pentru a se restrânge libertatea de exprimare.
„A pune obstacole pentru accesul jurnaliştilor la informaţie riscă să-i descurajeze, chiar să-i împiedice să relateze informaţii exacte şi fiabile către public şi, prin urmare, să-şi joace rolul indispensabil de ”câini de pază”, subliniază instanţa europeană.
CEDO nu a condamnat totuşi statul ungar la plata unei amenzi către jurnalist. „Constatarea încălcării echivalează prin ea însăşi cu o satisfacţie echitabilă suficientă pentru dauna morală suferită”, a indicat instanţa de la Strasbourg.
