Activele CEC Bank vor fi verificate de miercuri din punct de vedere al calităţii după metodologia europeană, procesul derulându-se la băncile cu risc sistemic, care nu au o bancă-mamă străină, în vederea intrării în mecanismul de supraveghere european, potrivit preşedintelui Radu Gheţea, citat de Mediafax.
"Începând de mâine (miercuri – n.r.), cel puţin la banca pe care o conduc (CEC Bank – n.r.), începe verificarea calităţii activelor în conformitate cu metodologia stabilită pentru autoritatea de supraveghere europeană. Deci cu manualele Băncii Centrale Europene vor fi verificate activele băncilor din România cu risc sistemic. CEC este o astfel de bancă, are o cotă de piaţă de 8%, iar neavând un acţionar mare din străinătate, are o relaţie directă cu supravegherea europeană", a declarat marţi preşedintele băncii, Radu Graţian Gheţea, care conduce şi Asociaţia Română a Băncilor (ARB), la o conferinţă pe tema uniunii bancare europene.
Evaluările fac parte din procesul de pregătire a băncilor pentru a face parte din mecanismul unic de supraveghere (MUS) al uniunii bancare europene, la care România va adera voluntar, întrucât nu face parte din zona euro. Statele din zona euro sunt incluse obligatoriu în uniunea bancară, mai scrie sursa citată.
Astfel, Banca Centrală Europeană (BCE) va prelua de la autorităţile naţionale activitatea de supraveghere a băncilor. Aceasta va supraveghea direct, prin Consiliul de Supraveghere înfiinţat, băncile semnificative din statele membre, care au active de peste 30 miliarde euro sau valoarea activelor depăşeşte 20% din PIB în statul membru de origine, dar şi cele mai mari trei bănci din fiecare stat membru al uniunii bancare.
BCE va superviza indirect, prin autorităţile naţionale de supraveghere, băncile considerate mai puţin semnificative, aici încadrându-se peste 6.000 de instituţii de credit. Anterior preluării responsabilităţii de supraveghere de către BCE, la 4 noiembrie 2014, toate băncile care vor face parte din MUS trebuie evaluate. Pentru funcţionare mecanismului se estimează că vor fi necesare 1.000 de persoane care să lucreze în sistemul de supraveghere, potrivit datelor prezentate de Elena Georgescu, director adjunct al Direcţiei de Gestiunea Crizelor Financiare în cadrul BNR.
