Președintele american, Barack Obama, își începe mâine turneul european la Varșovia, unde se va întâlni cu liderii țărilor foste comuniste, cărora va încerca să le dea asigurări că Statele Unite rămân angajate pentru protejarea regiunii de politica agresivă a Rusiei. Cu toate acestea, după discursul de săptămâna trecută de la West Point, țări precum Polonia rămân în continuare neliniștite că Statele Unite sunt dispuse să dea Rusiei un răspuns pe măsură.
Lui Barack Obama îi plac gesturile cu semnificații simbolice și vizita la Varșovia nu va fi lipsită de o încărcătură simbolică puternică. Miercuri, 4 iunie, Polonia sărbătorește „Ziua Libertății”, 25 de ani de la primele alegeri (semi) libere din fosta Europă comunistă. La alegerile de pe 4 iunie 1989, Solidaritatea a câștigat toate locurile puse în joc, mai puțin unul. A fost începutul sfârșitului regimurilor comuniste, pentru că în scurt timp, în august 1989, avea să fie învestit guvernul Tadeusz Mazowiecki, primul guvern ne-comunist din Europa Centrală și de Est după 1946. Obama va rosti miercuri un discurs în care se va referi la acest moment de referință pentru eliberarea Europei de Est de tirania comunistă, dar mesajul pe care îl va transmite este necunoscut. Ultima oară când un președinte american a rostit un discurs la Varșovia a fost pe 15 iunie 2001, când George W. Bush a vorbit despre o „Europă întreagă și liberă” și a pledat pentru extinderea NATO și a Uniunii Europene „de la Marea Baltică la Marea Neagră”. Obama are un standard înalt la care trebuie să se ridice, mai ales că încă de la începutul mandatelor sale a fost acuzat că a neglijat relațiile cu statele din regiune, preferând să se concentreze asupra „pivotului asiatic”, ceea ce a încurajat Rusia să devină din ce în ce mai agresivă.
De altfel, Obama va relua un model pe care l-a consacrat în 2009 la Praga, când, în marja ceremoniei de semnare a noului tratat START cu Vladimir Putin, a avut loc o întâlnire cu liderii statelor din Europa Centrală și de Est. La fel, Obama se va întâlni marți după-amiază cu liderii din Polonia, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, România şi Slovacia. În afară de garanțiile de securitate oferite de Statele Unite în baza Articolului 5 din Tratatul NATO, pe care le-a reafirmat și vicepreședintele Joe Biden la București, Obama va trebui să ofere țărilor detalii privind strategia Washingtonului de a contracara acțiunile Rusiei în Ucraina.
Ce pot face SUA pentru Ucraina?
Săptămâna trecută, într-un discurs de politică externă rostit la Academia Militară West Point, Obama a descris o strategie care pune accentul pe diplomație și politica de alianțe și respinge intervenția militară. „În Ucraina, acțiunile recente ale Rusiei amintesc de zilele în care tancurile sovietice invadau estul Europei. Dar acesta nu este Războiul Rece. Capacitatea noastră de a modela opinia mondială ne-a ajutat să izolăm imediat Rusia. Ca urmare a leadership-ului american, lumea a condamnat imediat acțiunile rusești; Europa și G7 ni s-au alăturat în impunerea de sancțiuni. NATO și-a reîntărit angajamentul față de aliații est-europeni; FMI ajută la stabilizarea economiei ucrainene; monitorii OSCE au îndreptat privirile lumii spre regiunile instabile ale Ucrainei. Și această mobilizare a opiniei mondiale și a instituțiilor internaționale a servit drept o contragreutate la propaganda rusă, la trupele rusești masate la graniță și la milițiile înarmate ale indivizilor cu cagule. În acest weekend ucrainenii au votat cu milioanele. Ieri, am vorbit cu viitorul președinte. Nu știm cum va evolua situația și rămân probleme grave care ne stau în față, dar fiind alături de aliații noștri în apărarea ordinii internaționale, lucrând împreună cu instituțiile internaționale, au oferit o șansă poporului ucrainean să își aleagă viitorul fără ca noi să tragem un glonț”. Aceste afirmații sună bine și pot părea reasigurătoare, dar nu sunt. Poate că americanii nu au tras nici un glonț în conflictul din Ucraina, dar armata ucraineană a tras și a suferit pierderi grele. În convorbirea la care s-a referit Obama, noul președinte ucrainean, Petro Poroșenko, a cerut Statelor Unite asistență militară, o solicitare pe care o mai făcuse și premierul Arseni Iațeniuk. Obama se va întâlni din nou cu Poroșenko miercuri la Varșovia, când acesta din urmă va relua probabil această cerere. Tot în discursul de la West Point, Obama a vorbit clar despre intenția administrației de a acorda ajutor rebelilor sirieni, în schimb nu a spus nimic despre vreun ajutor militar acordat Ucrainei, care până acum a fost respins. În aceste condiții, Obama nu pare dispus să meargă dincolo de garanțiile acordate aliaților din NATO, în vreme ce sprijinul pentru Ucraina pare să rămână unul simbolic, acesta urmând să fie lăsat în sarcina „instituțiilor internaționale”.
Spre o nouă resetare?
De la Varșovia, Obama se va deplasa la Bruxelles, unde va participa la reuniunea G7 care trebuia să aibă loc la Soci (în formulă G8), după care va merge la Paris și de acolo în Normandia, la ceremoniile de comemorare a Zilei Z. La Paris, Obama se va afla în aceeași zi în care va fi acolo și Vladimir Putin. Dacă exista un zid diplomatic ridicat de occidentali în jurul lui Putin, acesta a fost spart de președintele François Hollande, care nu numai că l-a invitat pe președintele rus la un dineu la Elysée. Casa Albă insistă că Obama nu are în program o întâlnire cu Putin, dar nici nu a negat că o întâlnire ar putea avea loc. Mai mult, Casa Albă a precizat că nu descurajează intenția lui Hollande de a se întâlni cu Putin, ceea ce înseamnă că încurajează demersul președintelui Franței de a-l scoate pe Putin din izolare. După alegerile din Ucraina, occidentalii au dat numeroase semnale de detentă în relațiile cu Rusia, chiar dacă situația din Est rămâne tensionată și volatilă. Ceea ce înseamnă că alipirea Crimeii rămâne un fapt împlinit și că puterile vestice par dornice de o nouă resetare a relațiilor cu Rusia.
