Expoziția de fotografie „Tradițiile și tranzițiile fânului” deschisă la Muzeul Național al Țăranului Român vă invită să descoperiți toate tradițiile și credințele populare legate de vremea și tipicul culesului, dar și tranzițiile fânului, de la firul de iarbă la clăile sau baloții de fân, să aflați secrete despre plante, ori legende locale, dar și să ascultați ”clocoticii” sunând în iarbă.
Verile, de dimineața până seara, ba chiar de primăvara devreme până toamna târziu, în zonele de deal și de munte se muncește la fân. Sute de căpițe și clăi de fân răsfirate împânzesc un teritoriu care capătă aspectele unei platforme mono-industriale vegetale. Unele rămân pe câmp până iarna, târziu, când sunt încărcate în căruțe sau sănii trase de cai, ori tractoare, pe măsură ce fânul bine așezat în șuri se împuținează. Clăile de fân, cu variate forme și dimensiuni, sunt parte a peisajului cultural și social devenit emblematic în zonele de munte și atrag atenția asupra faptului că, de-a lungul ultimului secol, peisajele europene de acest fel s-au transformat radical, ca urmare a schimbărilor socio-politice și economice care au dus la reducerea numărului de suprafețe administrate prin metode tradiționale, precum pajiștile semi-naturale bogate în biodiversitate.
Din 2009, o echipă interdisciplinară de biologi, antropologi și istorici agrari au pus bazele unui proiect de cercetare etnografică în câteva zone montane din județele Maramureș, Cluj și Brașov, investigând cunoașterile și practicile care se materializează în fânețele și pășunile considerate astăzi elemente-cheie ale menținerii biodiversității, dar investigând și transformările aduse de politicile de subvenționare asupra practicilor care au condus la conservarea acestor piesaje.
