ANRE comprimă importurile de gaze

În încercarea de a „ține“ prețurile, ANRE reduce ponderea importurilor de gaz rusesc – mai scump – în coșul de consum. În ultimul an, ponderea acestuia s-a înjumătățit pentru consumatorii casnici și a scăzut de cinci ori pentru industrie.

Structura coșului de consum pentru luna aprilie arată scăderea gazului importat atât pentru consumatorii casnici și producătorii de energie termică pentru populație (la 2% din total), cât și la industrie (la 4%). În urmă cu un an, în aprilie 2013, ponderea importurilor era de 4,6% pentru consumatorii casnici și 22,5% pentru industrie. De la 1,483 milioane MWh, necesarul de import a scăzut în acest interval la numai 0,159 milioane MWh. Scăderea ponderii importurilor s-a făcut în paralel cu o reducere a cererii interne, deși de o mai mică amplitudine procentuală (de la 9,9 milioane MWh în aprilie 2013 la 8,7 milioane MWH în aprilie 2014, reducere cu 12%), autoritatea de reglementare încercând să limiteze efectele majorării prețurilor la gaze ca urmare a calendarului de liberalizare a acestora.

Dacă ne raportăm la o lună mai rece, în ianuarie 2014 ponderea gazului importat era de 5% pentru consumatorii casnici și 46% pentru cei non-casnici, ponderi apropiate de cele din ianuarie 2013 (6% pentru casnici și 40% pentru industrie).

Interesant de remarcat, în condițiile în care cererea internă este așteptată să scadă față de aprilie 2013, producția internă de gaze va urca de la 9,5 la 9,9 milioane MWH, nu pentru a contrabalansa scăderea importurilor cum s-ar crede la prima vedere, ci pentru a menține cantitățile înmagazinate la nivelul anului trecut (aproximativ 1,3 milioane MWh și în aprilie 2014). De ce se mai înmagazinează gazele dacă tot scade consumul? Nu se cheltuie inutil banii pentru scoaterea gazelor urmând ca acestea să fie apoi băgate la loc în pământ?