Noul tratament pentru hepatită C, fără interferon, trebuie administrat corect și monitorizat de medicul specialist şi medicul de familie pentru că altfel virusul capătă rezistenţă la tratament, a declarat, joi, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, conform Mediafax.
“Niciun stat, indiferent de câţi bani are, nu îşi poate permite în acest moment să trateze toţi pacienţii cu virus C. România este printre primele ţări europene care introduc noua terapie. Totuşi, atragem atenţia că tratamentul trebuie să fie luat corect de către pacient, aşa cum i-a indicat medicul şi totodată monitorizat atent de către medicul specialist şi medicul de familie. Dacă tratamentul nu este luat corect, virusul devine rezistent la medicament şi nu mai există soluţie pentru boala sa”, a declarat Nicolae Bănicioiu.
Ministrul Sănătăţii a anunţat că miercuri s-a încheiat negocierea contractelor tip cost-volum pentru moleculele cu indicaţii în terapia fără interferon a hepatitelor cronice virale C şi a cirozei hepatice, iniţiată în data de 10 iunie 2015.
„Negocierile s-au desfăşurat între comisia de negociere a contractelor cost-volum/cost-volum-rezultat şi Deţinatorii de Autorizaţii de Punere pe Piaţă (DAPP) a moleculelor cu indicaţii în terapia fără interferon. În cadrul procesului de negociere au avut loc 33 de şedinţe de negociere directă. Convocările firmelor participante la negocieri s-au efectuat în acelaşi timp şi s-a utilizat acelaşi mod de transmitere a invitaţiei. Negocierile s-au purtat simultan sau la maxim una-două zile distanţă”, a spus ministrul Sănătăţii.
El a explicat că după termenul legal de 15 zile, în care compania câştigatoare depune documentaţia pentru încheierea contractului, iar Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) elaborează acest contract, se va încheia propriu-zis contractul cu firma câştigătoare.
Potrivit contractului, CNAS va plăti doar tratamentul pacienţilor la care se obţine rezultat medical. De asemenea, compania câştigătoare va suporta o serie de investigaţii: viremiile de iniţiere şi finale ale pacienţilor şi fibroscan pentru stabilirea gradului de fibroză, a mai spus Bănicioiu.
Totodată, compania care va distribui medicamentele va susţine un program de monitorizare a pacientului pentru a garanta rezultatul medical.
„Săptămâna viitoare, comisia de experţi pentru afecţiuni hepatice din cadrul CNAS se va întruni pentru a stabili procedura de aprobare a dosarelor, precum şi documentele necesare a fi depuse la dosar (referate, consimţământul informal). Această procedură va fi comunicată caselor de asigurări de sănătate. Comisia de Negociere a constractelor cost-volum/cost-volum-rezultat are în componenţă şapte reprezentanţi: doi reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, un reprezentant al ANMDM şi patru reprezentanţi ai CNAS”, a continuat Bănicioiu.
Potrivit acestuia, procedura prevede ca după încheierea contractelor medicamentele să intre condiţionat în lista de medicamente compensate şi gratuite.
Contractele intră în vigoare începând cu data de 1 a lunii următoare publicări în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern care prevede modificarea actualei liste de medicamente compensate şi gratuite prin includerea acestor noi molecule.
La rândul său, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, a ţinut să precizeze că acest contract cost-volum-rezultat va fi încheiat pe o perioadă de un an.
„Noul tratament pentru hepatită C va fi administrat bolnavilor cu stadiul 4 de fibroză post-transplant şi care nu au alternativă terapeutică, iar la sfârşitul anului luăm în calcul introducerea în tratament a pacienţilor cu fibroză 3”, a mai spus Ciurchea.
Alexandru Oproiu, preşedintele comisiei de specialitate a CNAS, a precizat, la rândul său, că numărul bolnavilor din România infectați cu virusul hepatitei C este de aproximativ 600.000, prevalenţa infecţiei cu virus hepatitic C fiind de 3,2%, potrivit studiilor.
”Asta înseamnă că respectivele persoane au în sânge anticorpi antihepatită C, dar dintre aceste persoane care au infecţie cu virus hepatitic C 85% au infecţie activă, restul de 15% eradicând virusul cu ajutorul propriului organism. În acest context, se poate spune că în România sunt cam 530.000 de pacienţi cu infecţie virală activă, dar 50.000 sunt pacienţi care au făcut deja tratament sau nu au răspuns tratamentului, iar 5.000 aşteaptă tratament. Restul nu sunt diagnosticaţi. Altfel spus, 88,8% dintre bolnavii cu hepatică C nu ştiu că au hepatită C, boală cunoscută şi sub denumirea de «ucigaşul silenţios». Atunci când apar simptomele, pacientul are deja ciroză hepatică cu virus C. Cu acest nou tratament care va fi introdus prin efortul CNAS şi al MS, vom vorbi de prima maladie virală care va dispărea prin tratament”, a mai spus prof. Alexandru Oproiu.
El a ţinut să precizeze că nicio ţară din lume nu-şi permite să trateze toţi bolnavii cu această infecţie.
„Bolnavii vor semna un angajament prin care vor respecta tratamentul. Există pericolul ca pacientul să nu respecte exact indicaţiile de tratament, adică să ia concomitent două medicamente. Dacă va lua doar un singur medicament din cele două, există riscul ca să apară rezistenţa virusului la acest tratament şi să nu se mai vindece niciodată. Nu preţul medicamentului este important ci ca pacientul să se vindece”, a mai spus prof. Oproiu.
Aproximativ 5.000 de pacienţi cu hepatită C sunt primii care vor primi tratament fără interferon, întrucât negocierile pentru achiziţia cost-volum a acestor medicamente a fost încheiată, România obţinând cel mai mic preţ din Europa, declara, miercuri, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
