“Desfăşurăm urmărirea penală în dosare în care colaborăm atât cu OLAF, cât şi cu colegi din alte state membre în echipe comune de anchetă, cu sprijinul EUROJUST. O astfel de echipă comună de anchetă este în prezent în derulare într-un caz în care colegii noştri colaborează cu procurori dintr-o ţară din sud-vestul Europei şi desfăşoară activităţi de cercetare a unor persoane suspectate de săvârşirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declaraţii false de închiriere sau concesiune de terenuri şi angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârşirii acestor infracţiuni, suspecţii au obţinut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România”, a declarat Călin Nistor în cadrul unei dezbateri a procurorilor DNA despre efectuarea anchetelor în cazul fraudelor cu bani UE.
Pe de altă parte, Călin Nistor a explicat că un rol important în detectarea şi investigarea fraudelor cu fonduri UE îl are colaborarea DNA cu Direcţia de Luptă Anti-Fraudă (DLAF) şi cu Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF).
“În ultimii 4 ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF şi OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii DNA au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfăşurarea anchetelor deschise în această materie. În cauze complexe, cu elemente transnaţionale, a fost necesară în 2018 trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităţilor judiciare din ţările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franţa, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terţe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban”, a precizat Nistor.
Şeful DNA a prezentat şi date statistice ale anchetelor privind fondurile europene.
“În ultimii 4 ani, (anul 2019, nefiind încheiat, nu intră în calcul), DNA a trimis în judecată 938 inculpaţi, în 363 cauze, pentru comiterea unor infracţiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Prejudiciul reţinut în aceste cauze a fost de 494 milioane lei, din care aproximativ 90% reprezintă prejudiciu la bugetele Uniunii Europene. În aceeaşi perioadă de referinţă, instanţele de judecată au condamnat deja 452 de inculpaţi şi au obligat persoanele condamnate la despăgubiri către părţile civile în valoare de aproximativ 140 milioane lei”, a declarat Călin Nistor.
