Banca Națională a revizuit în scădere rata inflației până la sfârșitul anului, în vreme ce deficitul comercial a atins un nivel alarmant. Am importat mai mult decât am exportat, balanța fiind dezechilibrată cu peste 5,5 miliarde de euro.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit din nou prognoza pentru rata anuală a inflaţiei, la -0,7% pentru finele acestui an, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de estimarea din august, şi la 1,1% pentru sfârşitul anului viitor, cu 0,4 puncte procentuale în creştere. Anunțul a fost făcut ieri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Scenariul băncii centrale include prevederile Codului Fiscal şi modificările aduse prin ordonanţa de urgenţă din octombrie. Astfel, rata anuală a inflaţiei este anticipată la valori negative până în mai 2016, urmând să revină ulterior în teritoriu pozitiv, dar inferioare, până la sfârşitul anului următor, limitei inferioare a intervalului ţintei BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, deci sub 1,5%.
De asemenea, pe acest fond, BNR ar putea reduce în următoarele şedinţe de politică monetară dobânda-cheie sau ratele rezervelor minime obligatorii. Reducerea dobânzii de referință ar încuraja băncile comerciale să scadă dobânzile la depozite, descurajând astfel și mai mult economisirea.
Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, susține că reducerea taxelor pe consum – TVA și accize – nu este o măsură potrivită în condițiile în care consumul deja crește. „Atunci când consumul crește mai mult decât oferta internă, nu pot apărea decât două efecte: presiuni inflaționiste, pe care deocamdată nu le vedem fiindcă avem reduceri de taxe care le maschează, și, al doilea efect, deteriorarea balanței comerciale. Dacă oferta internă nu face față, vom avea importuri mai mari“, spune Dumitru.
Importăm mai mult decât exportăm
Conform ultimelor date de la Institutul Național de Statistică (INS), România a exportat în primele nouă luni bunuri în valoare de 40,9 miliarde euro, pe când importurile au însumat 46,4 miliarde euro, astfel că deficitul balanţei comerciale a fost de 5,53 miliarde euro, în creştere cu 28,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În primele trei trimestre ale lui 2014, deficitul balanţei comerciale era de 4,3 miliarde euro. În luna septembrie, exporturile au fost de 4,9 miliarde euro, în vreme ce importurile s-au plasat la 5,6 miliarde euro, rezultând un deficit de 741,6 milioane euro.
Mihai Ionescu, secretar general al Asociației Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR), a declarat, pentru România liberă, că este o creștere spectaculoasă a deficitului comercial și că, în luna octombrie, balanța a continuat să fie dezechilibrată, în spațiul extracomunitar exporturile românești scăzând cu 17,8%, iar importurile cu 3,9%.
Reprezentantul ANEIR ne-a explicat că principalele două cauze ale creșterii deficitului comercial sunt sabotarea de către funcționarii Ministerului Economiei și Comerțului a programului de promovare a exporturilor, care susține prezența la târgurile și expozițiile internaționale, inclusiv misiuni economice a firmelor românești și clima nefavorabilă agriculturii în acest an, care a determinat o scădere a recoltei, la care s-a adăugat practicarea unor prețuri de dumping la produsele agricole de către Federația Rusă.
“În acest an, din cele 64 de milioane de lei alocate pentru promovarea exporturilor s-au cheltuit doar două treimi, în vreme ce anul trecut bugetul a fost subdimensionat, nedepășind 20 de milioane de lei”, explică Ionescu.
Acesta arată că o a doua lovitură adusă exporturilor românești a fost dată de Rusia, care a vândut tona de grâu cu 140 de dolari, față de 200 de euro cu cât exportase țara noastră în anul anterior.
