Vlad Alexandrescu, propus de Dacian Cioloș pentru funcţia de ministru al Culturii, a primit, luni, avizul favorabil al comisiilor parlamentare pentru cultură, cu 25 de voturi „pentru” şi o abţinere, relatează Mediafax.
Alexandrescu a fost audiat timp de o oră de membrii Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor şi ai Comisiei pentru cultură şi media din Senat.
Citește și: Miniștrii lui Cioloș, audiați în comisiile de specialitate
El a precizat că „are o oarecare experienţă în vedere gestionării unui program de avengură”, făcând referire la faptul că a deţinut funcţia de ambasador în Luxemburg, în perioada 2006-2011.
Priorităţile prezentate de Alexandrescu au fost elaborarea Codului patrimoniului naţional, crearea unui nou concept de finanţare pentru creatorii de cultură, proiectarea şi lansarea unei noi săli de concerte în Bucureşti, consolidarea unor clădiri de patrimoniu cu risc seismic ridicat care adăpostesc instituţii culturale şi modificarea legislaţiei drepturilor de autor.
În încheierea alocuţiunii sale, Alexandrescu a ţinut să vorbească despre tragicul eveniment care a avut loc la 30 octombrie în clubul Colectiv din Capitală.
„În Colectiv s-a întâmplat o tragedie, dar ce nu a spus nimeni este că oamenii aceia făceau un act de cultură. Acea lansare de album se petrecea într-un spaţiu urban postindustrial, iar acolo se făcea cultură. Ca ministru al Culturii, mă simt problematizat în ceea ce priveşte întâmplarea de acolo. Cultura poate să sudeze relaţia dintre societate şi guvernanţi”, a spus el.
Întrebat cum şi dacă va reuşi să ridice în procente bugetul Culturii, care reprezintă în prezent 0,08% din PIB, Alexandrescu a răspuns: „Am să-mi dau demisia dacă nu reuşesc să schimb cursul lucrurilor”.
„Această guvernare nu are rost decât dacă reuşeşte să schimbe trendul. Bugetul Ministerului Culturii a scăzut din 2007 până astăzi pe fondul cererilor venite din partea altor ministere şi pe fondul crizei. Acum începem să vorbim despre o creştere. Sigur, din bugetul pe un an nu se pot realiza toate lucrurile propuse de mine acum, însă am să încerc”, a adăugat el.
Întrebat care este viziunea despre proiectul ce prevede înfiinţarea unui muzeu al comunismului, Alexandrescu a spus că „este o prioritate”.
„Este important să avem un loc în care să reflectăm la ceea ce a fost comunismul”, a mai spus el.
În ceea ce priveşte rezolvarea situaţiei clădirilor din patrimoniu cu risc seismic, Vlad Alexandrescu este de părere că o colaborare cu administraţia locală „este vitală”.
De asemenea, ministrul propus crede că importantă este şi implicarea diasporei în actele de cultură. „Îmi doresc să colaborez bine cu Institutul Cultural Român”, a afirmat Alexandrescu la audieri.
Mihai Sturzu, membru al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, a fost singurul parlamentar care s-a abţinut la votul din comisii, ceilalţi deputaţi şi senatori prezenţi votând favorabil.
Filologul Vlad Alexandrescu, conferenţiar la catedra de limba şi literatura franceză a Universităţii Bucureşti, fost ambasador al României la Luxemburg, fiu al arheologului Petre Alexandrescu şi nepot al criticului Tudor Vianu, a fost propus în funcţia de ministru al Culturii în viitorul Guvern.
Vlad Alexandrescu s-a născut pe 22 iunie 1965, la Bucureşti, fiind fiul arheologului Petre Alexandrescu și al Mariei Alexandrescu Vianu, arheolog şi istoric al artei antice, fiică a criticului şi istoricului literar Tudor Vianu.
Citește și: Aviz favorabil pentru Elisabeta Lipă pentru Ministerul Tineretului și Sportului
Vlad Alexandrescu a fost ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Marele Ducat de Luxemburg între anii 2006-2011 – în perioada în care oraşele Sibiu şi Luxemburg au deţinut titlul de Capitală culturală europeană, mai precis în anul 2007 -, iar, din anul 2012, este coeditor al Journal of Early Modern Studies, revista Centrului de cercetare „Fundamentele Modernității Europene” al Universității din București, al cărui director este din 2001.
Între anii 1998 – 2000 şi 2003 – 2005, a fost preşedinte al Asociaţiei cercetătorilor francofoni în ştiinţe umane din Bucureşti.
Domeniile sale de competenţă cuprind istoria ideilor (secolele XVI – XVIII), literatură franceză, pragmatică și filosofia limbajului şi hermeneutică, potrivit unui document publicat pe site-ul unibuc.ro.
În 2014, şi-a susţinut teza de abilitare în filologie, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
Este licenţiat în filologie, specialitatea franceză şi germană, la Universitatea din Bucureşti, în 1989. În anul 1991, a obţinut diploma de studii aprofundate în ştiințele limbajului (sciences du langage), la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris, iar, în 1995, titlul de doctor în ştiințele limbajului, cu menţiunea „Summa cum Laude”, la aceeaşi instituţie de învăţământ, sub îndrumarea profesorului Oswald Ducrot.
Din 2000, este conferenţiar la catedra de limba şi literatura franceză a Universităţii din Bucureşti, unde predă cursuri, la nivel de licență și master, de filosofia limbajului (pragmatică și teoria enunțării), filosofii ale modernității, cursuri speciale pe autori ca René Descartes, Blaise Pascal, literatură și cultură franceză a secolului al XVII-lea.
Începând cu anul 2011, este conferențiar invitat la Centrul de Studii asupra Imaginii (CESI), Universitatea din București și Universitatea de Arhitectură, unde predă un curs de filosofii ale modernității, la nivel de master.
A fost distins cu premiul Pierre-Georges Castex al Academiei de Științe Morale și Politice din Paris, în 2013, şi cu premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române, în 2014.
Vlad Alexandrescu este membru în mai multe societăţi ştiinţifice, printre care se numără The Warburg Institute, Londra (2005), Centro Interdipartimentale di Studi su Descartes e il Seicento dell’Università
del Salento, Lecce (2005), Asociaţia română de istorie a religiilor (2002) şi Société d’étude du dix-septième siècle, Paris (1998), dar şi al Grupului pentru Dialog Social din București.
Numele lui Vlad Alexandrescu este legat şi de numeroase lucrări de specialitate, precum „Nature et Surnaturel. Philosophies de la nature et métaphysique aux XVIe – XVIIIe siècles”, Zürich şi New York (2010), „Branching Off: The Early Moderns in Quest for the Unity of Knowledge”, Bucureşti, Zeta Books (2009), „Esprits modernes. Études sur les modèles de pensée alternatifs aux XVIIe – XVIIIe siècles”, apărută la Editura Universităţii din Bucureşti, „Vasile Goldiş” University Press (2003), „Pragmatique et Théorie de l’énonciation. Choix de textes”, Bucureşti, Editura Universităţii din Bucureşti (2001), „Autour de Descartes”, Bucureşti (1998), şi „Le paradoxe chez Blaise Pascal”, Berna (1996).
Vlad Alexandrescu este căsătorit şi are doi copii.
