UPDATE. Ministerul Sănătății a susținut într-o conferință de presă, organizată ca reacție la dezvăluirile din România liberă, că la arsuri riscul de infecții este foarte mare. Prezent la conferință, managerul Institutului de Boli Infecțioase, dr. Adrian Streinu Cercel, a precizat că de fapt medicii belgieni au susținut că pacienții din Colectiv erau colonizați cu anumite bacterii și nu erau infectați cu bacterii, fapt care ar fi "perfect normal".
Îi răspundem domnului doctor Streinu Cercel că întrebarea noastră adresată medicilor belgieni a fost următoarea: "Did the Romanian burned pacients come into your hopsital with infections?", în contextul în care le-am explicat faptul că scrisoarea nostră le-a fost adresată deoarece trei dintre tinerii răniți în clubul Colectiv au murit după infecții intraspitalicești.
Pe de altă parte, răspunzând unei întrebări, secretarul de stat din Ministerul Sănătății Dorel Săndescu a recunoscut că există posibilitatea ca pacienții din Colectiv să fi ajunși în Belgia cu infecții. Un medic ne-a precizat sub anonimat că termenul de colonizarea înseamnă tocmai acoperirea cu bacterii a unei părți a corpului.
UPDATE. România liberă a încercat pe tot parcusul zilei să afle de la ce spitale din România provin tinerii răniți din Colectiv care au ajuns la Spitalul Militar din Belgia. Primele indicii au dus spre Spitalul Militar din București. Spuneam aceasta în contextul în care comandantul acestei unități medicale, Florentina Radu, a explicat, într-o declarație făcută presei în ziua de 6 noiembrie, că “patru pacienți în stare foarte gravă și patru pacienți în stare mai puțin gravă pot fi preluați de Spitalul Militar din Bruxelles”. O zi mai târziu, medicii belgieni au luat opt pacienți români, care au ajuns în capitala Belgiei. De altfel, chiar și de pe site-ul unității medicale românești aflăm că “la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central Dr. Carol Davila a venit o echipă de la Spitalul Militar de la Bruxelles, formată dintr-un medic anestezist şi un medic chirurg, care au evaluat toate cazurile internate în Secţia ATI şi, respectiv, în Secţia de Chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă pentru a selecţiona pacienţii care pot fi transportaţi în Belgia, pentru continuarea tratamentului specific”.
Câteva ore mai târziu, Ministerul Apărărării a neagat faptul că pacienții trimiși în Belgia ar proveni de la Spitalul Militar din București. În pofida pregătirilor pe care medicii militari români le-au anunțat pe 6 noiembrie, reprezentanții MApN afirmă că "din unitatea noastră (Spitalului Militar n.n.) nu a fost realizat niciun transfer catre spitalele de arși din Belgia". Pentru clarificarea situației, ne-am adresat secretarului de stat Raed Arafat, cel care s-a ocupat de transportul pacienților în străinătate. Acesta a refuzat să comenteze și ne-a îndrumat către Ministerul Sănătății.
Unele surse ale Rl au declarat, marți seara, că ar fi posibil ca pacieții să provină, totuși, de la cinci spitale diferite. Oricum pare inacceptabil ca autoritățile să nu spună care sunt spitalele din România de unde provin pacienții ajunși la Spitalul Militar din Belgia.
_______________________________
Un răspuns oficial de la unul dintre spitalele din Occident la care au ajuns o parte dintre răniții din clubul Colectiv aruncă o nouă lumină asupra condițiilor medicale de îngrijire de care aceștia au avut parte în unitățile medicale românești.
Conducerea Spitalului Militar din Belgia – Military Hospital Queen Astrid Bruxelles – a confirmat, într-un răspuns oferit la o solicitare a României libere, că toți cei opt pacienți pe care i-a preluat din București au fost infectați cu bacterii intraspitalicești. Răniții au fost aduși la Bruxelles pe 7 noiembrie, după ce au fost tratați aproximativ zece zile în spitalele din România, se arată în documentul trimis de spitalul belgian. Prin urmare, infecția cu bacterii de care vorbește echipa medicală nu s-a putut realiaza decât în timpul petrecut de pacienții din Colectiv cât timp au fost internați în România.
Infecție bacteriologică de 100%
Informația că toți pacienții răniți în clubul Colectiv au ajuns la Bruxelles infectați cu bacterii intraspitalicești este cu atât mai gravă, cu cât medicii români au au fost nevoiți să admită că 3 dintre tineri au murit din cauza bacteriilor pe care le-au luat în timpul internării la Spitalul de Arși.
Totuși, doctorul Adrian Stănculea, purtătorul de cuvânt al Spitalului de Arși, a încercat să minimizeze o eventuală culpă a instituției medicale explicând presei că „este un grad de infecție spitalicească comparabil, nu neaparat, cu țările civilizate, dar în niște limite acceptabile.” Numai că în cazul celor trimiși la Bruxelles, nu a fost vorba de “limite acceptabile”, ci de o rată de infectare de 100%.
“Infecțiile există, ele se raportează. În străinătate au infecții, doctorul francez care a venit la noi a zis că și eu infecții, au aceleași probleme”, a mai afirmat dr. Adrian Stănculea.
Cu toate acestea, doctorii de la Spitalul Militar din Bruxelles ne-au explicat că infecțiile cu bacterii sunt o raritate în lumea medicală și nu au incidența pretinsă de medicii români: „În timpul spitalizării, există șanse mici și limitate ca pacientul să fie infectat cu bacterii”, aflăm din scrisoarea oficială de răspuns
Starea răniților este în prezent stabilă
În scrisoarea oficială trimisă de România liberă, i-am întrebat pe medicii de la Military Hospital Queen Astrid Brussels (Spitalul Militar din Bruxelles) dacă pacienții români din Colectiv au ajuns în spitalul belgian cu infecții, dacă există șanse ca pacienții să se infecteze în spitalul dânșilor și care sunt șansele ca un pacient să moară de septiciemie în spitalul belgian. De asemenea, am dorit să aflăm care este costul unei zile de îngrijire penru un pacient internat în Spitalul Militar din Bruxelles.
Răspunsul integral primit de la Military Hospital Queen Astrid Brussels a fost următorul:
„În primul rând dorim să vă prezentăm sincerele noastre condoleanțe legate de pierderea atât de multor vieți tinere în timpul incendiului care a avut loc în club, la sfârșitul lunii Ocotmbrie 2015. În această scrisoare încercăm să răspundem întrebărilor dumnevoastră.
Pacieții români au fost primiți în Spitalul nostru Militar pe 7 noiembrie 2015. Doi dintre ei se află la Unitatea de Îngrijiri de Urgențe, iar ceilalți șase la Unitatea de Îngrijiri Medii. La internare, ei păreau să fie colonizați cu o anumită cantitate de bacterii. Condiția lor medicală este, acum, una stabilă, iar noi le oferim o îngrijire la standarde ridicate așa cum o cere starea lor actuală. În timpul oricărei spitalizări, există lanse mici și limitate de a obține o infecție nosocomială, posibilitate față de care noi luăm toate măsurile de prevenție. Referitor la bugetul zilnic pe care îl alocăm unui pacient ars, nu vă putem oferi date exacte, deoarece sunt implicate companiile de asigurări medicale dar și alți parteneri . Sperăm că veți găsi aceste informații folositoare și suntem la dispozția dumneavoastră în cazul în care aveți nevoie de alte detalii”.
VARIANTA OFICIALĂ, ÎN ENGLEZĂ, A RĂSPUNSULUI SPITALULUI BELGIAN POATE FI GĂSITĂ ÎN GALERIA FOTO
___________________________________
Subraportări ale infecțiilor
Pacienţii infectaţi cu bacterii în spitalele din România sunt mult mai mulţi decât o arată rapoartele oficiale, se arăta într-o investigație a României libere. De teama unei reputaţii pătate, medicii şi managerii de spital aleg să ascundă adevăratele cifre, dar câteva detalii îi trădează ușor: în România sunt raportate mai puține infecții nosocomiale decât în țările cele mai avansate din UE; respectiv, în România spitalele consumă de două ori mai puţin dezinfectant decât în ţări care au de două ori mai multe infecţii spitaliceşti. În România se raportează o incidență de sub 1% de infecții la pacienții externați, procent mai mic decât media europeană.
Spitalul românesc ar putea fi închis?
Dat fiind incidența foarte mare a infecțiilor din spitalele românești din care provin cei opt pacienți transferați în Belgia, se poate decide inclusiv închiderea unităților medicale pentru șase luni, potrivit legii. Un director DSP care a dorit să își păstreze anonimatul ne-a declarat că problema infecțiilor nosocomiale este cunoscută la nivelul șefilor din sănătate de mai mult timp și că există legislație pentru a preveni și combate astfel de cazuri. Astfel Hotărârea Guvernului 857 din 2011 prevede sancțiuni destul de grave pentru cei care nu respectă legislația și nu raportează posibilile infectări cu microbi intrapitacilești ale pacienților. Ele pot merge până la închiderea unităților spitalicești.
Articolul 62 arată că “în cazul în care condiţiile de funcţionare a obiectivelor/unităţilor constituie un risc iminent pentru sănătatea publică, personalul împuternicit aplică şi sancţiunea complementară constând în suspendarea activităţilor din cadrul obiectivelor/unităţilor, pânăla remedierea deficienţelor determinate de săvârşireacontravenţiilor constatate, sau, dup ăcaz, până la închiderea unităţii”. De asemenea, actul normativ prevede că “în cazul aplicării sancţiunilor complementare, nu se poate solicita reautorizarea funcţionării mai devreme de 6 luni dupăaplicarea sancţiunii”. În fine, un ordin din 006 prevede norme de supraveghere, prevenire şi control al infecţiilor nosocomiale în unităţile sanitare. Potrivit actului, care este destul de explicit, tot personalul medical este obligat să supravegheze posibilile infecții nosocomiale , existnd un buget special pentru prevenirea infecțiilor din care sunt plătiți medici special pentru acest lucru.
