Klebsiella pneumoniae și acinetobacter, două bacterii care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos și sunt foarte dificil de tratat, au provocat infecţiile cu care au ajuns în Belgia cei opt pacienţi răniţi în Colectiv ce au fost transferaţi la Spitalul Militar din Bruxelles, potrivit declaraţiei acordate în exclusivitate României libere de Ramona Strugariu, reprezentant al comunității de sprijin pentru familiile pacienților internați în Belgia, care a citat medicii belgieni.
România liberă a publicat în urmă cu o săptămână răspunsul medicilor de la Spitalul Militar din Bruxelles care arătau că, în momentul în care i-au internat pe cei opt pacienți din clubul Colectiv, aceștia prezentau bacterii. După ce autoritățile române au contestat dezvăluirea noastră, Spitalul Militar din Bruxelles a revenit cu o nouă precizare, la solicitarea Rl, avertizând că orice bacterie care este inofensivă la o persoană sănătoasă poate duce la septicemie în cazul în care este prezentă și pe pielea unui mare ars.
Mai mult, chiar, coordonatorul echipei medicale de arși a Spitalului Militar din Bruxelles, Serge Jenesse, a confirmat, într-o conferință de presă, prezența unor bacterii rezistente în momentul internării pacienților români. Mai mult, Ramona Strugariu, reprezentant al comunității de sprijin pentru familiile pacienților internați în Belgia, citând medicii belgieni ne-a declarat, în exclusivitate, că este vorba de infecții nosocomiale cu bacterii precum klebsiella pneumoniae și acinetobacter, care sunt extrem de rezistente la tratamentul medicamentos și sunt foarte dificil de tratat. În plus, la agravarea stării de sănătate a pacienților ar fi putut contribui și faptul că transferul lor s-a făcut cu aeronave militare. Acaesta a transportat, concomitent, mulți răniți.
Înainte de transferul în Belgia, cei opt tineri fuseseră îngrijiți, aproape o săptămână, în spitalele din România. Dacă medicii belgieni ne-au transmis că ”în timpul oricărei spitalizări, există șanse mici și limitate de a obține o infecție nosocomială, posibilitatea față de care noi luăm toate măsurile de prevenție (la Bruxelles, desigur n.noastră)”, la București, aproape concomitent, autoritățile admiteau că trei pacienți muriseră infectați cu bacterii intraspitalicești.
Explicație scoasă din context
România liberă a publicat, săptămâna trecută, primul articol în care medicii belgieni admiteau că toți pacienții românii din Colectiv au fost internați pe 7 noiembrie în Spitalul Militar din Bruxelles prezentând bacterii. Într-o conferință extraordinară, ținută câteva ore mai târziu, ca răspuns la articol, secretarul de stat Dorel Sănduc și managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș” profesorul Adrian Streinu Cercel au afirmat că lucrurile nu sunt deloc atât de grave, fiind vorba de o colonizare normală cu bacterii a pacienților români și nu de o infecție. De asemenea, medicul Steinu Cercel a spus că „dacă nu am fi colonizați, nu am putea să ne dezvoltăm, pentru că aceste microorganisme care ne colonizează produc o serie de elemente, care sunt vitaminele fără de care nu am crește”.
Ulterior acestei poziții a autorităților române, am cerut noi explicații medicilor belgieni care, într-un răspuns scurt, au făcut diferența pe care autoritățile române au ignorat-o: prezența bacteriilor la persoanele sănătoase Versus prezența bacteriilor la pacienții arși. “Există posibilitatea ca pacienții să fie colonizați cu germeni datorită lipsei pielii care este bariera noastră împotriva infecțiilor și care, la persoanele arse, și-a pierdut rolul protectiv. Orice banal microrganism prezent pe pielea unei persoane sănătoase poate începe să dezvolte, pe porțiunea de corp arsă, infecții severe care pot duce la septicemie care este o infecție generalizată în sânge. Aceasta este cea mai comună cauză a morții pacienților”, au explicat medicii belgieni.
Purtătorii unor bacterii rezistente
Serge Jenesse, coordonatorul Centrului de Arsuri de la Spitalul Militar din Bruxelles a fost mai categoric decât colegii săi. Acesta spus într-o conferință de presă că: „unul dintre lucrurile pe care le-am constatat în momentul în care pacienții (din Colectiv n.noastră) au sosit şi în zilele care au urmat este acela că aceştia erau purtătorii unor bacterii rezistente”.
Aspect confirmat și de logodnica unui pacient internat la Bruxelles: „În Belgia, însă, la un moment dat ni s-a spus şi acest lucru, că a venit cu infecţie, ăsta fiind şi motivul pentru care el se poate mişca doar în cameră şi nu are voie să umble pe secţie”, a spus Sonia Stoichiță, citată de postul de televiziune Digi. Întârzierea cu care au fost transferați pacienții (în Belgia au ajuns la o săptămână după tragedie) au permis bacteriilor (banale sau foarte rezistente la antibiotice) să intre în contact cu pacienții arși (în România există foarte puține paturi pentru marii arși, iar o secție de arși ultramodernă, unică în țară, care a costat 4 milioane de euro, a rămas închisă).
Cristian Apetrei, care este profesor asociat la University of Pittsburgh School of Medicine și are un doctorat în microbiologie, ne-a explicat că „realitatea este că nu văd posibil un număr foarte mare de arși tratați simultan. Secțiile de arși sunt extrem de costisitoare și evenimente ca cel de la Colectiv se întâmplă odată la 100 de ani. Sincer, am fost plăcut impresionat de modul în care corpul medical din București a gestionat această criză. Vor fi cu certitudine bolnavi care mor cu infecții, dar mă tem că nu pot fi prevenite toate aceste infecții. Cred că transportarea arșilor a ridicat riscuri majore, care s-au tradus printr-o mortalitate ridicată a pacienților transferați”.
Așa cum menționează și profesorul Cristian Apetrei, nici noi nu le aducem reproșuri medicilor români care s-au descurcat în condițiile medicale precare din sistemul sanitar românesc. Responsabilitatea este a celor care au gestionat situația, iar aceștia se găsesc la Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării.
Noul ministru al Sănătății, Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu, nu pare impresionat de diletantismul precedesorilor săi. Deși, i-am adresat trei întrebări legate de acest caz în urmă cu o săptămână, astăzi consiliera dânsului ne-a spus că domnul ministru este ocupat cu bugetul. Ministrul Achimaș ar trebui să înțeleagă că dacă anumite fapte nu s-au petrecut în mandatul său, asta nu înseamnă că ele nu există.
Toți au venit contaminați
Ramona Strugariu locuiește la Bruxelles și s-a aflat din primele zile alături de pacienții care au fost transferați în Belgia, dar și de familiile acestora. În dese rânduri a fost la Spitalul Militar din Bruxelles, a asigurat traducerea între medici și familii, s-a interesat de starea de sănătate a pacienților români, a discutat cu doctorii. „Am aflat, din discuțiile cu medicii și cu părinții, că toți pacienții au ajuns în Belgia cu infecții foarte serioase. În timpul transportului, unii au făcut temperaturi foarte mari pentru că erau deja infectați din țară. Imediat ce au ajuns au fost puși pe antibiotice și li s-a administrat cocktailuri personalizate de antibiotice. Li s-au făcut, de asemenea, antibiograme. Pacienții au venit contaminați din România cu klebsiella pneumoniae și cu acinetobacter. Sunt bacterii foarte periculoase și rezistente, față de antibiotice. Medicii ne-au pus că sunt bacterii pe care le găsești în medii intraspitalicești și că riscul de contaminare pentru marii arși este foarte mare”.
Ramona Strugariu mai spune că aceste bacterii dezvoltă, în mediul intarspitalicesc, niște mutații foarte puternice. “”Riscul de contaminare cu bacteriile intraspitalicești al marilor arși este imens, ca și riscul de a face septicemie. Anormal a fost că autoritățile din România, știind că spitalele nu dispun de norme de sterilitate, igienă și nici de aparatura necesară pentru atât de mulți mari arși, să susțină, zile la rând, că nu au nevoie de ajutor internațional”, explică Ramona.
Apeluri disperate, oameni surzi la București
Faptul care poate a costat vieți omenești, a fost în organizarea cu întârziere a transferului răniților din Colectiv în spitalele din Occident. După aflarea tragediei din clubul românesc, Ramona Strugariu a decis, împreună cu Asociația RomBel dar și cu alte asociații și voluntari din comunitatea belgiană, să vină în sprijinul oamenilor răniți. Au adresat scrisori autorităților române, lui Raed Arafat, fostului ministru al sănătății, Nicolae Bănicioiu, dar și comisarului European, Corina Crețu în care subliniau importanța transferării pacienților arși în Occident doarece spitalele noastre nu aveau condiții speciale de îngrijire pentru marii arși. Demersurile comunității românești din Belgia au demarat la începutul săptămânii care a urmat tragediei (incendiul din Colectiv a avut loc pe 30 octombrie). “Aveam semnale din țară potrivit cărora familiile deja solicitaseră semnarea Formularului E 112 și, că, împreună cu alte organizații non guvernamentale, dar și cu manageri de spitale, îi transmiteau mesaje minstrului Bănicoiu să lase pacienții să fie transferați în Occident. Dar autoritățile le-au răspus, invariabil, negativ, asigurându-i că pacienții pot fi tratați în România”.
Ramona spune că rudele au transmis, chiar a doua zi după accident, mesaje disperate către Crucea Roșie belgiană. De asemenea, susține Ramona, ambasadorul României la Bruxelles ar fi cerut sprijinul Ministerului Apărării din Belgia încă din data de 2 noiembrie. O zi mai târziu, Bănicioiu dădea, din nou asigurări, că nu este nevoie de transfer. Trebuie spus că autoritățile belgiene au anunțat că sunt pregătite să ofere un ajutor României dar numai în urma unei cereri oficiale. Confirmarea din partea României a venit doar miercuri seara, iar a doua zi medicii belgieni au și făcut prima triere a pacienților. Pe 7 noiembrie (la 8 zile de la tragedie), opt dintre ei au ajuns la Bruxelles.
Ramona Strugariu ne-a precizat că ar fi fost probleme de igienă în timpul transportului care nu s-a făcut în condiții tocmai corespunzătoare: “Au fost transportați cu un avion militar foarte mare unde au intrat mulți pacienți. Dacă transferurile s-ar fi făcut prin Mecanismul Uniunii Europene de protecție civilă și nu haotic, statele din Europa ar fi putut asigura transport specializat. Pentru a beneficia de acest transport medical specializat, autoritățile române ar fi trebuit doar să trimită un email Comisiei Europene care ar fi deblocat resursele necesare logistice și umane”.
Bacterii care pot provoca decesul
Cele două infecții nozocomiale sunt foarte periculoase iar în cazul marilor arși puot duce la decese.Ele sunt determinate de două bacterii. Acinetobacter este frecventă în mediile spitaliceşti, bacteria se găseşte pe catetere, pe tuburile intubatoare sau pe sondele urinare. Acinetobacter este un germen care preferă mediile apoase şi este întâlnit frecvent în secţiile de Terapie intensivă. Poate provoca infecţii mortale, pentru că e rezistent la multe antibiotice. Klebsiella pneumoniae are o rezistenţă crescută la antibiotic. Klebsiella atacă sistemele respirator, digestiv şi genito-urinar. În cazul bolnavilor internaţi în stare gravă, care suferă de diabet, alcoolism sau sunt bătrâni, acest germen poate cauza pneumonii fatale.
Microbiolog: “nu văd posibil ca un numar foarte mare de arși să fie tratați simultan”
Cristian Apetrei este profesor asociat la University of Pittsburgh School of Medicine. Apetrei are un doctorat în microbiologie la Universitatea din Iași. El a căutat să ne explice care este rolul bacteriilor în organismul uman. “Studiile de microbiom au permis, pentru prima oară, cuantificări și au demonstrat că organismul uman este alcătuit din aproximativ 10 la puterea a 12-a celule umane și aproximativ 10 la putera a 16-a bacterii. Majoritatea, localizate evident în intestin, dar și în alte regiuni. Între care, evident pielea este una dintre cele mai importante, din două motive: pentru că este superficială și aflată 100% în contact cu mediul dar și pentru că este un organ cu o suprafață foarte mare.
Profesorul arată că la arși problemele legate de infecții secundare sunt extrem de serioase. “În general personalul medical acceptă că este o chestiune de timp să se producă infecții. Un coleg chirurg plastician mi-a dat următorul răspuns la întrebarea: care este riscul de infecție la arși?, Depinde de suprafața afectată. Imaginați-vă pielea ca pe un acoperiș. În mod normal, ea protejează. Imaginați-vă că aveți o gaură care are o dimensiune de 20-40% din suprafața acoperișului și că afară plouă în continuu. Pentru că orice bacterie poate ateriza pe zona descoperită în orice moment. Din păcate, atunci când medicii spun că prognosticul este rezervat ei se gândesc la asta în primul rând și, sincer, nu cred că acest proces poate fi controlat în proporție de 100%. Este un risc mai mare în spital? Da, este. Din multiple motive, dar trebuie să țineți seama că acest risc nu este necesarmente mai mare în Romania decât în altă parte.”
Profesorul Cristian Apetrei admite că nu vede posibil ca un număr foarte mare de arși să fie tratați simultan. Și mai spune că nu se pot preveni toate infecțiile de aceea “transportarea arșilor a ridicat riscuri majore, care s-au tradus printr-o mortalitate ridicată a pacientilor transferați”.
Acest articol este proprietatea site-ului www.romanialibera.ro. Este interzisă republicarea conținutului acestui articol în lipsa unui acord din partea ziarului România liberă. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa editoronline@romanialibera.ro.
