Proprietarii de terenuri agricole arendate, cei ai unor imobile închiriate vor plăti de la 1 ianuarie suplimentar impozitului pe venit o cotă de 5,5% contribuţie individuală de sănătate.
Guvernul a publicat în Monitorul Oficial o ordonanţă de modificare a Codului Fiscal prin care de la 1 ianuarie 2014 se va percepe o contribuţie de asigurări de sănătate de 5,5% pe veniturile din chirii şi din cedarea folosinţei bunurilor.
Măsura reprezintă un angajament faţă de Fondul Monetar Internaţional şi a fost cuprinsă în ultima scrisoare de intenţie trimisă instituţiei internaţionale, în vederea semnării unui nou acord de tip preventiv.
Un sfert din venituri, iertate de contribuţie
În cazul în care înregistrează venituri din arendarea bunurilor agricole şi a optat pentru plata impozitului pe venituri în sistem real sau în situaţia veniturilor din chirii, determinarea impozitelor de plată se va face de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) prin luarea în calcul a unei cote de 5,5%. Stabilirea obligaţiei de plată aferente va fi făcută de această instituţie. Cota de 5,5% se va aplica pe diferenţa dintre veniturile brute înregistrate şi o cotă de cheltuieli de 25%. Baza de calcul va fi cuprinsă între salariul minim brut pe ţară (800 de lei) şi cel mult 5 salarii medii brute naţionale.
În cazul plăţii impozitului pe venit de către arendaş prin reţinere la sursă, noua ordonanţă prevede obligaţia acestuia de a reţine şi contribuţia la sănătate (CASS) datorată de proprietarul terenului. Aceasta se va calcula tot prin aplicarea unei cote de 5,5% pe diferenţa dintre venituri şi o cotă forfetară de 25%. Vărsarea contribuţiei la Fisc se va face în acest caz de către arendaş.
Studiu de caz
Spre exemplu să luăm cazul unei persoane care deţine 2 hectare cultivate cu grâu. Un contract tipic conţine obligaţia arendaşului de a da proprietarului 800 de kilograme la hectar, adică aproximativ un sfert din producţie. Socotit la un preţ mediu de 0,5 lei pe kilogramul de grâu, proprietarul va încasa 800 de lei. Cota de 5,5% la sănătate se va aplica la 600 de lei, adică diferenţa dintre 800 de lei şi cota de 25%. În final, în acest caz se va plăti către stat o contribuţie de sănătate de 33 de lei pe două hectare cultivate cu grâu. Exemplul nu ia în calcul şi impozitul de 16% datorat statului sau impozitul local, cifrat la câteva zeci de lei pe hectar, în funcţie de localitate.
Controverse
Introducerea acestui impozit nu este scutită de controverse. Spre exemplu, nu sunt prevăzute excepţii pentru cei care plătesc deja o contribuţie similară la sănătate la locul de muncă (5,5%) sau pentru cei ai căror angajatori plătesc şi ei o astfel de obligaţie drept CASS (5,2%). În consecinţă, o persoană angajată cu carte de muncă care închiriază o locuinţă sau are arendat un teren va plăti de trei ori CASS (socotind şi partea vărsată la stat în numele său de angajator).
Tocmai în aceasta constă slăbiciunea sistemului care ar putea determina mulţi români să fenteze ANAF, nedeclarând veniturile obţinute din cedarea folosinţei bunurilor.
”Există pericolul scăderii veniturilor colectate. Orice majorare de taxe ar trebui însoţită de o creştere a calităţii serviciilor medicale folosite pentru a nu se ajunge la această scădere. Ar putea apărea un sentiment de frustrare, mulţi afirmând că deja plătesc aceste contribuţii de asigurări de sănătate (dacă au contracte de muncă – n.r.)”, spune Dan Schwartz, consultant fiscal în cadrul Scot Company Consulting.
Un alt efect negativ ar putea fi apariţia presiunilor inflaţioniste. Proprietarii de birouri, spre exemplu, vor transfera asupra chiriaşilor aceste costuri, iar aceştia le vor introduce în preţuri. Ei nu vor renunţa la imobilul respectiv căci deseori costurile care le-ar avea cu mutarea lor sunt mai mari decât suplimentarea cerută de proprietar, spune el.
Oamenii de afaceri acuză discriminarea
Într-un comunicat de presă remis recent, Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România acuză că introducerea acestei noi obligaţii este discriminatorie căci afectează doar beneficiarii veniturilor din chirii, nu şi pe cei ai unor venituri din dividende, câştiguri la bursă etc. ”Este, în fapt, o măsură fiscală discriminatorie. Întrucât se aplică numai veniturilor din anumite investiţii (chirii), şi nu pentru toate veniturile din investiţii (dobânzi, dividende, câştiguri de capital) sau celor din vânzarea proprietăţilor imobiliare. Măsura încalcă, astfel, atât principiul echităţii fiscale în ceea ce priveşte impunerea diferitelor tipuri de venituri ale persoanelor fizice, cât şi principiul neutralităţii măsurilor fiscale in raport cu diferite categorii de investitori şi capitaluri”, spune asociaţia.
Dar nu numai proprietarii de terenuri agricole arendate au de înfruntat o fiscalitate în creştere. Guvernul s-a gândit la începutul anului şi la cei care îşi lucrează singuri pământul şi îşi cresc singuri animalele. Impozitul de 2% datorat pentru veniturile băneşti obţinute din vânzarea produselor lor (cu reţinere la sursă) a fost înlocuit la începutul anului cu un impozit forfetar. Deţinătorii de active biologice (terenuri, animale, plantaţii etc.) sunt buni de plată cu începere din trimestrul II al acestui an pentru acest impozit forfetar, calculat în funcţie de norme de venit. Spre exemplu, pentru un hectar cu cereale proprietarul va avea de platit statului un forfetar de 71 lei (însă doar dacă are peste 2 hectare). La fiecare 10 ovine el va avea de plată 36 de lei pentru acestea.
Tot în acest an Guvernul a introdus şi forfetarul pe restaurante, baruri, pensiuni, spălătorii auto şi unităţi service, mecanismul de calcul al obligaţiei fiind asemănător cu cel aplicat agricultorilor individuali. Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014. Barurile şi cafenelele amplasate central în Capitală sau în primele şapte mari oraşe vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 1.500 şi 3.400 euro.
O spălătorie auto, o vulcanizare şi un service auto cu o suprafaţă de circa 200 metri pătraţi vor plăti anual, începând din 2014, un impozit forfetar de 18.000 lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei. Nici accizele nu au fost uitate. În 2013, Guvernul a introdus accize suplimentare sau le-a majorat pe cele existente în cazul unor băuturi alcoolice, bijuterii din aur şi platină, haine de blană, iahturi, autovehicule etc.
