Aproximativ 40.000 de oameni au manifestat din nou la Chişinău, ieri cerând alegeri anticipate în Republica Moldova, protestarii fiind în continuare nemulțumiți de modul cum a fost investit Guvernul condus de Pavel Filip. “Poporul e cu noi: el nu vrea să susţină oligarhii şi autorităţile criminale”, a declarat unul dintre liderii opoziţiei, Andrei Năstase, potrivit Agerpres.
Manifestanţii – proveniţi din rândurile forţelor politice de stânga, dar şi de dreapta, atât pro-europene, cât şi pro-ruse – şi-au exprimat furia faţă de corupţia endemică în rândurile puterii şi faţă de influenţa oligarhului Vlad Plahotniuc care, în opinia lor, “trage sforile” guvernării. O altă manifestaţie era prevăzută pentru susţinerea autorităţilor, dar a fost anulată în ultimul moment deoarece organizatorii s-au temut să nu aibă loc ciocniri între cele două tabere.
Această ţară săracă cu 3,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, traversează o criză politică de la descoperirea în aprilie anul trecut a unei imense fraude financiare: dispariţia din sistemul bancar a peste un miliard de dolari, ceea ce echivalează cu 15% din produsul intern brut al Republicii Moldova, notează agenția de știri AFP. Acest scandal, care a declanşat primele manifestaţii de amploare, a dus la arestarea în octombrie 2015 a fostului prim-ministru Vlad Filat, suspectat că a deturnat 250 de milioane de dolari.
Desemnarea miercurea trecută a unui nou guvern, al treilea în mai puţin de un an, nu a făcut decât să alimenteze mişcările de protest. Imediat după acest moment, protestatarii au încercat să intre în clădirea parlamentului pentru a întrerupe ceremonia de învestitură a guvernului, ceea ce a determinat Uniunea Europeană să lanseze un apel la calm.
Republica Moldova este adesea considerată ca un teren de confruntări între Uniunea Europeană şi Rusia, mai ales după încheierea acordului de asociere la UE în 2014, fapt ce a provocat furia Moscovei, relatează agenția de știri.
Potrivit acesteia, 78% din populaţia acestei ţări este de naţionalitate română, iar minorităţile rusă şi ucraineană reprezintă circa 14%. Cu toate acestea, la manifestaţiile recente au fost alături la proteste pro-europeni şi pro-ruşi, de dreapta cât şi de stânga, toţi acuzând majoritatea actuală că foloseşte retorica pro-europeană pentru a-şi camufla corupţia.
Unirea cu România
În același timp, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, a declarat, tot ieri, în cadrul manifestărilor organizate la Iaşi pentru a marca 157 de ani de la înfăptuirea Micii Uniri, că idealul său este ca Republica Moldova să se unească cu România pentru ca oamenii din ţara vecină să fie protejaţi de o umbrelă de securitate. “Îmi doresc ca umbrela de securitate să ajungă şi peste Prut, până la Nistru şi mai departe, pentru a proteja pe noi, cei de acolo, de fărădelegile care vin dinspre Kremlin în continuare, iar paşaportul să fie unul şi acelaşi, nu două. Asta mi-aş dori pe mai departe”, a arătat, în timpul discursului ținut în fața ieșenilor, primarul Chişinăului.
Acesta a cerut, totodată, că autostrada Târgu Mureş-Iaşi ar trebui să treacă şi în Republica Moldova, până la Chişinău, fapt aprobat și de președintele Klaus Iohannis, care a declarat că România rămâne “un partener de încredere” pentru Republica Moldova.
Vizită
Filip vine în România
Pavel Filip, premierul proaspăt învestit al Republicii Moldova, va efectua mâine o vizită oficială în România și se va întâlni cu omologul său român, Dacian Cioloș, anunță Guvernul Moldovei pe pagina oficială. Instituția arată că se vor purta discuții despre “relațiile bilaterale moldo-române, precum și acțiunile ce urmează a fi întreprinse de către cele două guverne în vederea impulsionării procesului de implementare a initiațivelor și proiectelor convenite între Chișinău și București”.
