Alianţa România Dreaptă şi-a definitivat în linii mari listele de candidaţi la alegerile legislative de pe 9 decembrie, care nu prezintă surprize foarte mari faţă de numele avansate la începutul săptămânii.
Cu toate acestea, există cazuri spectaculoase de abandon, dar şi câteva schimbări de ultimă oră care sugerează o luptă aprigă pentru colegiile eligibile până în ultima clipă soluţionată, parţial, de intervenţia discretă a preşedintelui. Cea mai surprinzătoare victimă a pro-cesului de se-lec-ţie a candi-da-ţilor este Sever Voinescu, unul dintre „intelectualii lui Băsescu” sosiţi cu patru ani în urmă în PDL pentru a aduce sânge proaspăt zestrei de cadre a partidului.
Voinescu nu şi-a mai păstrat colegiul din judeţul Prahova în care a candidat în 2008 şi, fie că şi-a pierdut energia pentru lupta politică, fie că nu mai găseşte resursele necesare, iese prematur şi oarecum surprinzător din scenă, având în vedere că a fost purtătorul de cuvânt al campaniei preziden-ţiale atât în 2009, cât şi în campania pentru referendum. Dacă este adevărat că Voinescu şi-ar fi dorit un colegiu în diaspora, atunci absenţa sa de pe liste ar putea fi interpretată drept o scădere a influenţei preşedintelui în partid.
Ar fi putut fi interpretată în acest fel dacă n-ar fi intervenit trei cazuri care sugerează o intervenţie de ultim moment a preşedintelui. Primul este disputa între Adrian Papahagi şi fostul ministru al Educaţiei Mihail Hărdău, rezolvată în favoarea primului în pofida faptului că Hărdău era totuşi un om al PDL, în vreme ce Papahagi vine pe filiera Fundaţiei Creştin Democrate. Al doilea este cazul lui Theodor Baconschi, care, deşi şi-a dorit un colegiu în diaspora, ce i s-ar fi potrivit, nu a putut să îl obţină, cineva de la vârful PDL considerând că domnul Viorel Richeard Badea nu poate fi clintit din loc, deşi se clintise singur în direcţia USL prin mai-iunie.
Lui Baconschi i se oferise la schimb să aleagă între colegii proletare pe Valea Oltului sau rurale în Suceava, în care n-ar fi avut nicio şansă, dar a sfârşit în cele din urmă într-un colegiu universitar – „în Copou” – la Iaşi, unde are cel puţin şansa să concureze. În sfârşit, cel de-al treilea caz care sugerează intervenţia prezidenţială este disputa stupidă dintre liderii Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, şi Noii Republici, Mihai Neamţu, care, după săptămâni de luptă de orgolii, au încăput în cele din urmă în aceeaşi teacă la Arad, unul la Senat şi celălalt la Cameră. Dacă preşedintele a sugerat această soluţie, atunci le-a oferit celor doi o şansă să lucreze împreună. Baronul Gheorghe Falcă a avut, în schimb, libertatea să-şi păstreze clienţii, dintre care Traian Igaş este cel mai cunoscut.
De la „Doamna” la „Fata Moşului”
După ce a făcut una cu pământul organizaţia de Bucureşti şi a fost nevoită să ia calea exilului, „Doamna” Elena Udrea a fost ofertată de baronii PDL de Neamţ, Suceava şi Harghita, în semn de recunoştinţă pentru binefacerile primite în trecut. În cele din urmă, Udrea va candida într-un colegiu din Neamţul lui Gheorghe Ştefan din care face parte şi comuna Ion Creangă, probabil cel mai sigur colegiu din ţară. „Fata Moşului” este primită cu bogăţii. La capitolul „clienţi” pot fi trecuţi şi Cristian Boureanu, refugiat şi el din Argeş tocmai la Vaslui, precum şi candidaţii la Braşov, unde baronul Scripcaru s-a ţinut tare şi nu a cedat nimic. Au rămas pe loc Raluca Turcan la Sibiu, Mircea Toader la Galaţi, Flutur la Suceava, Berca la Bacău, dar şi Roberta Anastase la Prahova, candidatură care pare sinucigaşă.
Maşina de tocat de la Bucureşti
Pe terenul ostil de la Capitală pârjolit de echipa Udrea-Prigoană au fost aruncaţi în luptă Toader Paleologu, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Cristina Trăilă, Radu F. Alexandru, Ştefan Vlaston, Cristian Rădulescu, Cristian Petrescu, Valeriu Todiraşcu sau Vasile Gherasim. Oricare dintre ei va reuşi să câştige colegiul va înregistra o victorie importantă pentru ARD, dar este mai probabil că la Bucureşti dreapta va suferi, în premieră şi spre ruşinea liderilor săi, un măcel electoral fără precedent.
Candidaţii ARD nu răsuflă încă uşuraţi pentru că după toate luptele pe care le-au dat în interiorul partidelor urmează să treacă prin filtrul Comisiei de Etică, condusă de Monica Macovei, unde unii dintre ei s-ar putea vedea respinşi.
Anul acesta marchează şi un moment istoric pentru PDL. Pentru prima oară, unul din greii partidului, Radu Berceanu, nu şi-a depus candidatura, preferând să se retragă alături de alt membru al tripletei BVB, Adriean Videanu, şi lăsându-l pentru prima oară singur pe Vasile Blaga, care candidează sigur pe mandat, dar fără glorie la Timiş.
