Arestarea lui Alexander Adamescu a fost decisă de către un judecător repartizat ilegal în dosar. Mai mult, Curtea de Apel București recunoaște că magistratul nu a fost repartizat aleatoriu, prin sistemul ECRIS, cum cere legea. Aceeași instanță, însă, susține că repartizarea din pix e bazată pe o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Dar hotărârea CSM era abrogată la acea dată.
Dosarul în care s-a decis arestarea omului de afaceri Alexander Adamescu devine din ce în ce mai tenebros. Așa cum a arătat deja „România liberă“, mandatul de arestare a fost emis pe 19 mai a.c., după ce judecătorul Matei George Dorel de la Curtea de Apel București a decis că cererea DNA este întemeiată. Avocatul lui Adamescu, Cătălin Dancu, a cerut anularea mandatului de arestare, după ce a descoperit că judecătorul Matei George Dorel nu a fost repartizat electronic aleatoriu în dosar.
În decursul judecării cererii de anulare a mandatului de arestare, Curtea de Apel București (CAB) a admis că magistratul a fost repartizat din pix în dosar. Dar, conform unui referat din 13 decembrie a.c. (cerut de către instanță – vezi facsimil 4), întocmit de grefiera CAB Cristiana Andrei, repartizarea “cu mâna” a judecătorului în dosar s-a făcut “potrivit Hotărârii Colegiului de Conducere (al Curții de Apel București – n.r.) nr. 16/30.01.2014” (vezi facsimil 1).
Conform referatului invocat, dosarele de arestare preventivă “au ca parametru de repartizare «0», adică primesc termen de judecată în aceeași zi la judecătorul de drepturi și libertăți plani-ficat în ședința de judecată. La data de 19 mai 2016 (data emiterii mandatului de arestare a lui Alexander Adamescu – n.r.), potrivit planificării era configurat completul C9DL (constituit din judecătorul Matei George Dorel – n.r.)”. Referatul omite să precizeze că acordarea termenului în aceeași zi nu împiedica repartizarea aleatorie a -dosarului.
Hotărârea CAB, fundamentată pe Hotărârea 387 a CSM
„România liberă“ a consultat hotărârea Colegiului de Conducere al Curții de Apel București nr. 16 din 30 ianuarie 2014. Într-adevăr, această hotărâre prevede că dosarele referitoare la arestări primesc termen de judecată în aceeași zi la judecătorul de drepturi și libertăți planificat în ședința de judecată, după cum a arătat referatul citat anterior.
În chiar debutul hotărârii Colegiului CAB, însă, se mai prevede că aceasta este -luată “în temeiul dispozițiilor art. 22 și următoarele din Hotărârea nr. 387/2005 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești” (facsimil 2). Așadar, Colegiul de Conducere al Curții de Apel București s-a bazat, ca să-l repartizeze pe judecătorul Dorel din pix pe 19 mai 2016, pe o hotărâre a CSM din 2005.
Hotărârea CSM, abrogată
Ceea ce ar fi fost în regulă dacă, în decembrie 2015, hotărârea CSM invocată de Curtea de Apel nu ar fi fost abrogată, printr-o altă hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, din 17 decembrie 2015. La articolul II al acestei din urmă hotărâri se scrie negru pe alb că “la data intrării în -vigoare a pre-zentei hotărâri, se abrogă Hotărârea Plenului Consi-liului Superior al Magis-traturii nr. 387/2005 privind aprobarea Regulamentului de ordine inte-rioară al instanțelor jude-cătorești” (facsimil 3).
Practic, pe 19 mai 2016, Curtea de Apel București l-a repartizat din pix pe -judecătorul Dorel în baza unei hotărâri CSM care fusese abrogată cu cinci luni înainte.
Dancu: “O situație nemaiîntâlnită!“
Avocatul lui Bogdan Alexander Adamescu, Cătălin Dancu, a explicat pentru RL cum a ajuns să descopere că la Curtea de Apel București se repartizează judecători în dosare pe baza unei hotărâri CSM abrogate. “Am sesizat Curtea de Apel București la data de 16.11.2016, solicitând a se constata nulitatea absolută a încheierii pronunțate de instanța învestită la 19.05.2016 cu soluționarea cererii propuse de DNA de luare a măsurii arestării preventive față de domnul Bogdan Alexander Adamescu. Repartizarea acestui dosar a fost făcută în baza unei planificări fundamentată pe hotărărea colegiului de conducere nr. 16 din 30.01.2014, și nu electronic, prin ECRIS. Această hotărâre arată că regulamentul de ordine interioară s-a fundamentat pe hotărârea Consiliului Superior al Magistaturii nr 387/2005, adică exact pe o hotărâre abrogată în art. II al hotărârii CSM 1375 din decembrie 2015.”, a arătat Dancu.
Avocatul lui Adamescu junior a adăugat că, în mod ciudat, numai Curtea de Apel București a folosit sistemul de repartizare din pix în 2016, în timp ce la alte instanțe se folosea, corect, repartizarea ECRIS. “Precizez că în urma verificărilor instanța a constatat lipsa dovezilor de repartizare aleatorie în sistem informatic a cauzei privind dosarul 3576/2/2016 de la Curtea de Apel București, dosarul în care judecătorul Matei George Dorel a decis arestarea lui Bogdan Alexander Adamescu, pe 19 mai 2016, în condițiile în care această repartiție aleatorie consacrată de hotărârea nr. 1375/2015, intrată în vigoare în decembrie 2015, a fost respectată atât la Tribunalul București cât și la ÎCCJ Secția Penală.”, a menționat Dancu.
În final, avocatul lui Adamescu a cerut instituțiilor care gestionează Justiția să lămurească paradoxul de la Curtea de Apel București: “Solicităm de urgență elaborarea unui punct de vedere față de această situație tocmai datorită faptului că instituția CSM este autoritatea ce a reglementat respectarea prin regulament al principiului repartiției aleatorie și dorim să adresăm instanței un punct de vedere față de această situație nemaiîntâlnită în care o Curte de Apel își fundamentează planificarea dosarelor în repartizarea lor pe o hotărâre de colegiu abrogată!”.
ERORI. Citație afișată cu două ore înainte de tipărire
Procesul prin care s-a decis arestarea lui Alexander Adamescu a fost minat de un lanț de erori. Pe 19 mai a.c., judecătorul Matei George Dorel a dispus ca Adamescu să fie citat numai prin afișarea citației la ușa instanței. Iar citativul (documentul de citare – n.r.) pentru termenul din data de 19.05.2016, ora 13.30, apare în documentele din dosar ca fiind tipărit la ora 12.59. Practic, cu doar jumătate de oră înainte ca magistratul să judece cererea DNA de arestare.
Pentru ca, voit sau nu, circul erorilor să fie complet, în procesul-verbal de citare (completat de agentul procedural Popa N.) se arată că citația ar fi fost afișată la ușa instanței la data de 19.05.2016, ora 11.00 (pentru termenul de judecată din 19.05.2016, ora 13.30). Ceea ce este, practic, imposibil, câtă vreme citația apare ca fiind tipărită abia două ore mai târziu, la 12.59 (conform sistemului informatic al instanței, care menționează automat ora la care se imprimă documentele).
