Spre deosebire de totala lipsă de reacție a președintelui Iohannis, după fuga lui Ghiță, Traian Băsescu a acționat dur în momentul în care Omar Hayssam a reușit să părăsească România.
Până acum, după dispariția fostului deputat PSD Sebastian Ghiță, membru al comisiei parlamentare de control a SRI, singura instituție care a dat explicații a fost Poliția Română. „Cu privire la aceste activităţi nu au fost constate încălcări ale normelor procedurale, iar în ceea ce priveşte cooperarea interinstituţională s-au dispus măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia”, a apreciat IGPR. SRI, SIE, Administrația Prezidențială, DNA sau parlamentarii din comisiile de apărare nu au avut nici o reacție. În urmă cu zece ani, toate aceste instituții au dat explicații sau i-au audiat pe cei care ar fi trebuit să-l supravegheze pe Omar Hayssam.
În vara lui 2006, Hayssam, acuzat de terorism pentru implicarea în răpirea, în Irak, a unui grup de jurnaliști români, a reușit să o șteargă din țară, de sub nasul autorităților române. Hayssam susținea că este bolnav de cancer, iar o comisie de expertiză medico-legală a consemnat, în raportul ei, că tratamentul nu poate fi realizat în reţeaua penitenciarelor, ci doar în unităţi oncologice aparţinând Ministerului Sănătăţii. În consecință, el a fost scos din arestul preventiv și avea doar interdicție de a părăsi țara. La audierile în fața judecătorilor, Hayssam susținea că nu poate fi audiat, întrucât s-ar afla sub sedative. La sfârșitul lui iunie 2006, el a dispărut. Abia în iunie 2013, el a fost readus în țară.
Procurorul Ciprian Nastasiu – cel care a anchetat dosarul răpirii – a fost eliberat din funcţia de şef adjunct al DIICOT. Şi medicul Constantin Tănăsescu, de la Penitenciarul Rahova, care a eliberat adeverinţa medicală care, în parte, a stat la baza deciziei instanţei de a-l elibera pe Hayssam, a fost eliberat din funcţie şi acuzat de Administraţia Penitenciarelor de abuz în serviciu şi fals intelectual. Ulterior, procurorii dispun neînceperea urmăririi penale faţă de Tănăsescu, stabilind că fapta nu a fost săvârşită cu intenţie.
Oamenii lui Iliescu, schimbați
Fuga sa a produs un cutremur în instituțiile statului, președintele Băsescu profitând de ocazie pentru a schimba pe șefii SRI și SIE, Radu Timofte și Gheorghe Fulga, precum și pe șeful Parchetului General, Ilie Botoș, toți trei fiind numiți de Ion Iliescu. Și-a dat demisia și șeful structurii de informații a ministerului de Interne, Virgil Ardeleanu, dar acesta a supraviețuit până în 2007, când a plecat de la conducerea ministerului și Vasile Blaga. Dar nu numai șeful statului de la acel moment a reacționat, ci și Parlamentul și partidele parlamentare.
„Cred că devenim penibili de două ori. Odată pentru un om acuzat de terorism a reuşit să plece, iar a doua oară pentru că fiecare instituţie încearcă să arate cât de lipsită de responsabilităţi în această chestiune”, declara, la acel moment, Traian Băsescu. Atunci, la fel ca și acum, el vorbea despre bătălia sa cu „sistemul”. „Ne place să nu se schimbe sistemul-și aici este marea bătălie pe care o duc grupuri de politicieni în aceste zile -, ci președintele. Iar eu spun: sistemul trebuie schimbat (…) Am observat că s-a găsit soluția. Dacă SRI, SIE, DGIPI nu au nici o responsabilitate și sunt dubii datorită legilor neclare, s-a rezolvat problema: este (de vina-n.n.) Comunitatea Națională de Informații”, susținea Băsescu.
„Legi pentru ofițerii de informații”
Ulterior, și Radu Timofte, directorul SRI, și Gheorghe Fulga, au susținut că nu sunt responsabili de fuga lui Hayssam, dar își dau demisia pentru că au pierdut încrederea șefului statului. „Cred că i-am convins pe membrii Comisiei că SRI a respectat legea în cazul lui Omar Hayssam (…) Dacă nu era SRI, Hayssam ar fi ajuns în Irak, i-ar fi eliberat pe jurnaliști și rămânea acolo. Dacă nu era SRI, Hayssam nu ajungea după gratii”, a declarat Timofte, după depunerea demisiei, la o ultimă audiere în comisia parlamentară de control a acestui serviciu.
„DGIPI nu poate fi coşul în care îşi depun neputinţa profesională alte instituţii sau îşi valorifică capacitatea de redirecţionare a propriilor responsabilităţi. Vreau să produc un semnal foarte puternic în ceea ce priveşte necesitatea reglementării instituţiilor care au atribuţiuni în domeniul securităţii naţionale. Trebuie să avem legi foarte clare pentru ofiţerii de informaţii”, s-a disculpat și șeful DGIPI, Virgil Ardelean. De altfel, el și Ilie Botoș au continuat să supraviețuiască, pentru o vreme, în regimul Băsescu. Ardelean a rămas șeful la DGIPI, iar Botoș a ajuns adjunct al șefului direcției de informații a armatei, DGIA. În 2012, în regimul Ponta, el a ajuns șeful DGIA. El s-a pensionat abia în octombrie 2016, la 51 de ani.
PSD și PRM i-au apărat pe șefii serviciilor secrete, pe care Băsescu i-a presat să plece. În schimb, PNL, aflat la putere, a cerut plecarea lor.
În acele zile s-a afirmat George Maior, pe atunci șeful comisie de apărare a Senatului. El a propus ca șefii serviciilor secrete să provină din rândul opoziției. Câteva săptămâni mai târziu, Băsescu i-a îndeplinit dorința și l-a propus director al SRI.
