La nivel global, bolile respiratorii ocupă locul al doilea după bolile cardiovasculare în ceea ce priveşte mortalitatea, incidenţa, prevalenţa şi costurile. Astfel, bolile pulmonare sunt responsabile de 2 decese din 10 la nivel mondial şi ucid aproximativ 4 milioane de oameni în fiecare an. Multe din aceste boli pot fi prevenite sau pot fi controlate dacă sunt detectate din timp.
„Spirometria este instrumentul de bază care permite pneumologului să depisteze şi să monitorizeze o multitudine de boli respiratorii. Deşi nu este cunoscută şi nu are reputaţia unei electrocardiograme, atât pentru pacient cât şi pentru medic, este extrem de utilă deoarece pe de o parte permite aflarea vârstei plămânului pacientului aflat într-un impas din cauza suferinţei respiratorii, iar pe de altă parte este o modalitate de evaluare care ajută la supravegherea impactului unui tratament. Elementele colectate prin această investigaţie furnizează date de încredere despre stadiul bolii respiratorii pacientului respectiv”, spune prof. dr. Florin Mihălţan, preşedinte al Societăţii Române de Pneumologie.
Nu-ţi lăsa plămânii să îmbătrânească!
Spirometria este o investigaţie la fel de simplă ca şi electrocardiograma, care trebuie efectuată periodic pentru a diagnostica şi a monitoriza bolile pulmonare. Aceasta este o analiză nedureroasă şi simplu de făcut: seamănă întrucâtva cu testarea pentru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat, pe care o fac poliţiştii şoferilor. Durează 5 minute, iar rezultatul se dă pe loc.
„Testarea se efectuează optim cu pacientul şezând, iar în cazul în care acesta este fumător, pacientul nu trebuie să fi fumat cu cel puţin o oră înainte de test şi să nu prezinte semne de anxietate înaintea sau în timpul testului. Pacientul trebuie să lipească bine buzele în jurul piesei bucale, să respire relaxat câteva secunde, apoi să expire „atât de puternic şi atât de rapid, încât să-şi simtă plămânii complet goliţi de aer”, să respire din nou relaxat”, explică doctorul Roxana Nemeş.
Spirometria se face cu trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist în serviciile de spirometrie din spitalele cu secţii de pneumologie. Problema majoră în România şi nu numai este că medicii de familie nu au în cabinete spirometre şi nici nu pot urma cursuri de spirometrie (este o competenţă care poate fi urmată deocamdată doar de pneumologi, alergologi şi medici de boli profesionale).
Boala pulmonară, o ruletă rusească cu trei găuri şi un glonţ
„În 2008 am realizat prima anchetă de prevalenţă a bolilor respiratorii. Întrebarea a fost una simplă: Aţi fost testat vreodată spirometric? Doar 12% au răspuns pozitiv. Ancheta a scos în evidenţă şi o accesibilitate scăzută la spirometrie, sub 50% dintre cei intervievaţi au avut acces la test şi doar 57,6% şi-au controlat regulat boala respiratorie prin intermediul spirometriei”, povesteşte doctorul Florin Mihălţan.
Bolile pulmonare costă ţările din Europa peste 100 miliarde de euro pe an, atât în costuri directe pentru tratament, cât şi indirecte, precum zilele de muncă pierdute. Din păcate, numai 3% din cheltuielile de sănătate sunt investite în prevenţie, în timp ce alte 97% sunt investite în tratament.
Medicii avertizează că în aceste condiţii numărul pacienţilor care mor anual în urma bolilor pulmonare va înregistra o creştere semnificativă între 2012 şi 2020 din cauza BPOC (bronhopatia obstructivă cronică), cancerului pulmonar şi tuberculozei.
12 motive care te trimit la medic pentru o spirometrie
Daca răspunzi DA la oricare dintre aceste motive, programează-te pentru o spirometrie.
1. Eşti sau ai fost fumător;
2. Respiri mai greu în ultimii ani;
3. Nu poţi urca scările fără a experimenta dificultăţi de respiraţie;
4. Nu mai poţi derula activităţi sportive aşa cum obişnuiai;
5. Esti îngrijorat de performanţele din timpul exerciţiilor fizice;
6. Tuşeşti de câteva luni sau ani (ex: tusea fumătorului);
7. Ai respiraţie şuierătoare;
8. Ai tuse expectorantă chiar dacă nu eşti răcit;
9. Ai primit tratament pentru o boală pulmonară (ex: inhalator);
10. Eşti îngrijorat de sănătatea plămânilor tăi;
11. Simţi că nu te oxigenezi cum trebuie;
12. Simţi discomfort sau durere când inspiri sau expiri.
Unele simptome nu sunt detectate de spirometrie. Dacă pacientul are simptome precum tuse cu sânge, pierdere în greutate sau dezvoltă un nou simptom care se înrăutăţeşte, este important ca acesta să consulte doctorul imediat.
Recomandări pentru o respiraţie mai uşoară:
1. renunţarea la fumat
2. activitatea fizică zilnică
3. dieta sănătoasă
4. vaccinări
5. spirometrii periodice.
