Companiile străine din România au avut o cifră de afaceri cumulată de peste 250 de miliarde lei, adică de 55 de miliarde euro în anul 2015, relevă un studiu CreditInfo. Pe primul loc sunt olandezii, cu cifre cumulate de afaceri de aproximativ 35 de miliarde euro.
În topul investitorilor urmează Germania, cu aproape 20 de miliarde euro, Austria, cu 13 miliarde euro, Franţa, 12,6 miliarde euro, Italia și Cipru (7 miliarde euro fiecare), apoi Elveția, 6 miliarde euro. În clasamentul profitabilităţii, pe primele locuri sunt tot olandezii şi germanii, fiecare cu profituri cumulate de 800 de milioane euro. Firmele cu capital străin au creat în România peste un milion de locuri de muncă. Tot cele teutone şi batave conduc, fiecare cu câte 200.000 de angajaţi.
Fără cadru fiscal predictibil
Analistul economic Ion Radu Zilişteanu atrage aten-ţia că „schimbarea foarte frecventă a legislaţiei fiscale, în primul rând, la care suntem martori de ani de zile, e un obstacol major: nu permite planificarea operaţiunilor firmelor. Încerci să faci un business-plan şi e dat peste cap de schimbările legislative frecvente“.
„De exemplu“, a explicat specialistul, „acest Cod Fiscal, adoptat în decembrie 2015, cu aplicabilitate din 2016. Tot în decembrie 2015 au apărut şi zeci de acte normative, care erau modificări. S-a schimbat puterea, au venit alţii. Iar l-au modificat. Modificările sunt făcute cu derogare, ca să intre în vigoare imediat, nu cu şase luni decalaj, cum cere legea. Apar ilegal modificări ale Codului Fiscal, prin ordonanţe de guvern. Legislaţia fiscală nu e atributul Guvernului, ci al Parlamentului“.
Angajaţii Fiscului nu sunt contabili
Analistul economic a menționat că el este expert contabil certificat CECCAR (Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România) şi evaluator autorizat ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România). „Câţi dintre cei ce lucrează în ANAF sunt certificaţi ca experţi contabili? Extrem de puţini. Nu i-a interesat“, a precizat Ion Radu Zilişteanu pentru „România liberă“.
Acesta a explicat că certificarea „nu e o chestiune simplă. Durează ani. Trebuie să ai studii superioare eonomice, să dai un examen de admitere la stagiu, să faci un stagiu de trei ani şi de-abia apoi dai examen de intrare în profesie. Inspectorii ANAF trebuie să analizeze un plan de afaceri, nefăcând în viaţa lor o afacere“.
Coşea: străinii au favorizat lacunele
Investitorii străini, apreciază analistul economic Mircea Coşea, „au favorizat crearea unei legislaţii cu foarte multe lacune şi posibilităţi de eludare a legii. Au făcut un fel de cooperare cu statul român în găsirea posibilităţilor de a lucra cât mai acoperit, în sensul scăpării de anumite obligaţii fiscale“.
Şi la achiziţii de terenuri, la obţinerea de ajutoare de stat mascate sau nemascate, de introducere în avantajele primite de investitorii din regiunile defavorizate. Au beneficiat de o legislaţie permisivă, care i-a încurajat să vină în România, plus lobby-ul politic pe care l-au făcut în permanenţă pentru păstrarea la un nivel scăzut a salariilor, a arătat profesorul universitar.
În plus, tot ce înseamnă salariul minim „şi ce rezultă din acesta a fost împins foarte jos de societăţile străine, care au beneficiat chiar de un sprijin politic, prin presiunea făcută asupra organelor româneşti de colectare a impozitelor şi taxelor. Principalul mijloc de avantajare a firmelor străine care lucrează în România e sistemul paradisurilor fiscale, adică impozitarea profiturilor la locul de înregistrare a companiei. Prin preţurile de transfer“, a explicat Mircea Coşea pentru „România liberă“.
Schimbarea foarte frecventă a legislaţiei fiscale, în primul rând, la care suntem martori de ani de zile, este un obstacol major. Nu permite planificarea operaţiunilor firmelor. Încerci să-ţi faci un business-plan, dar e dat peste cap de schimbările legislative extrem de frecvente.“
Au favorizat crearea unei legislaţii cu foarte multe lacune şi cu posibilităţi de eludare a legii. Au făcut un fel de cooperare cu statul român în găsirea posibilităţilor de a lucra cât mai acoperit, în sensul scăpării de anumite obligaţii fiscale.“
Nu campaniei contra investitorilor
„Mie mi-e teamă de o campanie împotriva companiilor străine“, a avertizat Mircea Coşea, care a atras atenția că aceasta e o campanie cu un conţinut populisto-politic foarte accentuat, chiar dacă firmele acestea sunt în culpă din multe puncte de vedere. „Pe plan internaţional, politica guvernelor străine faţă de România, din UE şi nu numai, e foarte influenţată de marile companii şi de multinaţionale. Ştiţi cum e: te pui rău cu multinaţionalele, te pui rău şi cu statele cu putere politică asupra României“.
Important, subliniază universitarul, „e ca România să realizeze un echilibru între atragerea capitalului străin şi controlul capitalului străin: orientarea acestor investiţii în domenii în care ţara are interes. Ca în Ţările Baltice“.
Mircea Coşea explică plastic, la concret. „Vine un turc şi spune: vreau să fac o fabrică de pâine. România poate să-i spună: «Îmi pare foarte bine, dar nu mă interesează! Eu am nevoie să investeşti în hoteluri, pe Litoral. Vrei, îţi dau facilităţi»“. Cu alte cuvinte, „orientarea asta a capitalului străin ţine de o prioritizare a intereselor de investiţii, pe care noi, din păcate, nu le avem. În România, prioritizarea se face prin comision. Dacă un consiliu judeţean sau local, ori un primar are un comision, acceptă ca o firmă să vină oriunde şi oricum şi să facă ce vrea“, a menționat analistul economic.
