De ce tuşim noi când răceşte Grecia

În România, euro se întăreşte, în timp ce deprecierea leului a depăşit în ultimele săptămâni mai multe praguri istorice. Chiar dacă prăbuşirea monedei naţionale în raport cu cea europeană are şi resorturi interne, inclusiv în schimbările bruşte la nivelul guvernului, o dată cu amplificarea problemelor din Grecia economia României riscă să fie prinsă într-o serie complicată de turbulenţe.

Statul elen ar putea intra în încetare de plăţi la începutul lunii iunie, mai devreme decât se credea, a avertizat luni premierul Lucas Papademos, şeful guvernului care ar fi trebuit să-şi încheie mandatul o dată cu formarea unui nou executiv după alegerile de la începutul lunii mai.

După scrutin însă, încercările de formare a unui nou Cabinet au eşuat. Partidul stângii radicale, Syriza, care se opune programului de austeritate cerut de creditorii Greciei, este prezentat ca favorit în cazul unor noi alegeri legislative, care trebuie organizate dacă formaţiunile nu reuşesc să formeze un guvern de coaliţie, potrivit mai multor sondaje, relatează AFP.

Privite de la Bucureşti, semnalele de instabilitate accentuată transmise de Ate­na devin cu atât mai interesante cu cât principalele bănci greceşti au fost în ultimii ani un jucător activ pe piaţa autohtonă. Chiar dacă unii analişti sunt încă rezervaţi în declaraţii cu privire la impactul „furtunii” de la Atena pe piaţa bancară din România, nu va putea fi neglijată prezenţa principalelor instituţii de profil: National Bank of Greece este acţionar majoritar la Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, iar Alpha Bank, Piraeus Bank şi ATE Bank activează prind brand-ul şi sucursalele proprii.

Creditorii internaţionali au reţinut un miliard de euro

Cele două partide dominante din Grecia, care susţin acordul cu instituţiile financiare internaţionale (UE şi FMI), nu au reuşit să obţină împreună majoritatea parlamentară.

Negocierile politice de la Ate­na vor continua, intermediate de preşedintele Karolos Papoulias, însă este tot mai probabilă o nouă rundă de alegeri legislative anticipate.

Într-o scrisoare trimisă preşedintelui Greciei, premierul Lucas Papademos susţine că Grecia se confruntă cu pericolul de intrare în încetare de plăţi încă „de la începutul lunii iunie”, întrucât nu va putea să acopere plăţi în contul datoriei externe.

Fondurile s-ar putea epuiza mai rapid decât se credea iniţial, întrucât creditorii internaţionali au reţinut un miliard de euro din tranşa vitală de 5,2 miliarde de euro a ajutorului extern pentru Ate­na. Cele circa patru miliarde de euro au fost transferate ţării săptămâna trecută, potrivit Mediafax.

Criza politică din ultimele săptămâni a redus drastic capacitatea mecanismului de colec­tare a taxelor, iar veniturile au coborât accelerat. Veniturile au scăzut de la 40 milioane euro pe zi la mai puţin de 25 milioane euro.

Presiuni asupra sistemului bancar

Premierul elen a atenţionat că incertitudinile politice pun o presiune imensă asupra sistemului bancar din Grecia şi, implicit, asupra economiei reale lipsite de bani.

În ediţia de luni a prestigioasei publicaţii Der Spiegel sunt evaluate posibilele consecinţe ale ieşirii Greciei din zona euro. Articolul „Acropole, adio – de ce ar trebui ca Grecia să părăsească euro” analizează, printre altele, posibilitatea ca Uniunea Europeană să continue să finanţeze Grecia chiar şi în cazul plecării statului din zona euro.

Tensiunile politice din Grecia care au adus în prim-plan posibilitatea ieşirii din zona euro îngrijorează şi autorităţile de la Bucureşti.

Premierul Victor Ponta a anunţat, luni, că va discuta în cursul zilei cu preşedintele Traian Băsescu şi cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, pentru a forma un grup de lucru care să încerce atenuarea efectelor situaţiei din Grecia asupra sistemului bancar românesc şi asupra României: „Situaţia politică din Grecia nu s-a rezolvat ieri. Sunt semne destul de negative că se va merge din nou la alegeri. Voi discuta azi şi cu guvernatorul BNR, şi cu preşedintele României, obligatoriu trebuie să facem un grup de lucru pentru a încerca să atenuăm efectele asupra sistemului bancar românesc şi asupra României, efecte produse de prelungirea şi se pare chiar accentuarea crizei politice din Grecia”.

Cum văd însă analiştii de la Bucureşti consecinţele unei posibile ieşiri din zona euro a Greciei şi care ar fi, aşadar, repercusiunile asupra economiei româneşti?

„Depindem de investiţii”

Economiştii susţin că va avea loc „fenomenul de contagiune”, iar în România se vor resimţi suficient efectele ieşirii Greciei din zona euro. Când apar pro­bleme în zona euro, „capitalul se îndreaptă nu spre periferie, ci spre centru”, spune directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA).

„Este paradoxal, dar când sunt probleme în zona euro capitalul nu fuge spre perife­rie, ci se duce către centru. Dacă iese capital din Grecia, el nu merge spre România.
Ţările precum România suferă fără să aibă vreo vină.
În cazul unor astfel de instabilităţi, de exemplu, euro se depreciază faţă de dolar, dar, precum s-a şi văzut, se apreciază în regiune. În România într-o astfel de situaţie poate să se piardă capital, dar poate şi nici să nu mai vină. Sunt mai multe variabile care apar, la noi importurile sunt mai mari ca exporturile, sunt multe bănci greceşti şi depindem de investiţii”, a subliniat Liviu Voinea.

În România se vor resimţi efectele indirecte din zona euro, spune analistul economic Laurian Lungu de la  Macroanalitica.

„Efectul va fi indirect, prin zona euro. Turbulenţele din zona euro vor afecta economiile pe­riferice. Investiţiile vor fi afectate, vor fi reajustări etc. Timp de câteva luni, vor fi presiuni, incertitudini. La început va fi panică, apoi într-un interval de câteva luni sau un an lucrurile se vor reaşeza. Trebuie menţionat însă că România, faţă de alte ţări din zona euro (Portugalia, Irlanda, Spania, Italia), are un avantaj, şi anume controlul asupra politicii monetare, există o marjă de manevră care permite rebalansarea economică”, susţine Lungu.

Referitor la instabilitatea politică, şi preşedintele Comisie Europene, Jose Manuel Barroso a precizat la finalul săptămânii trecute că „Grecia va trebui să părăsească zona euro dacă nu va respecta angajamentele asumate în cadrul planului de relansare”.

„Dacă acordurile nu vor fi
respectate, acest lucru înseamnă că nu sunt întrunite condiţiile pentru a continua cu o ţară care nu îşi respectă angajamentele”, a declarat Barroso într-un interviu acordat postului italian SkyTG24.

Impact negativ asupra ratingurilor ţărilor din zona euro

Barroso a subliniat că are „mult respect pentru democraţia greacă”, dar „trebuie să respect şi celelalte 16 state ale zonei euro care au aprobat planul de relansare destinat Greciei”, a argumentat el. „Toată lumea trebuie să respecte acordurile, este ca într-un club. Nu vreau să mă refer la o ţară anume, dar o ţară care nu respectă reglementările, mai bine să plece”, a continuat preşedintele Comisiei.

Agenţia de evaluare Fitch a avertizat vineri că o ieşire a Greciei din zona euro va avea un impact negativ asupra ratingurilor celorlalte state din uniunea monetară, transmite Reuters.

Potrivit agenţiei de rating, este probabil ca toate ratingurile ţărilor din zona euro să fie puse sub supraveghere, iar statele care au deja perspectivă negativă sunt cele mai expuse la o retrogradare imediată.

Ţările cu perspectivă negativă a calificativelor sunt Franţa, Italia, Spania, Cipru, Irlanda, Portugalia, Slovenia şi Belgia.

„În eventualitatea că Grecia va părăsi zona euro, fie ca rezultat al actualei crize politice, fie mai târziu, dacă economia nu se va stabiliza, Fitch va plasa ratingurile tuturor statelor din regiune sub supraveghere cu perspectivă negativă, reeva­luând implicaţiile sistemice şi de ţară”, se arată într-un comunicat al Fitch.

Amploarea retrogradărilor va depinde de reacţia zonei euro la ieşirea Greciei din uniunea monetară.

„Probabilitatea şi magnitudinea retrogradărilor vor depinde în mare parte de reacţia Europei şi de succesul de limitare a contagiunii, ca şi de prezentarea unei viziuni credibile privind o zonă euro reformată”, consideră agenţia, precizând că ratingurile suverane ale statelor uniunii monetare vor fi în pericol.  

Euro, la minimul ultimelor patru luni faţă de dolar

Moneda euro a atins luni pe pieţele asiatice cel mai scăzut nivel din ultimele patru luni faţă de dolar, pe fondul tensiunilor politice din Grecia, unde liderii politici nu au reuşit să formeze o coaliţie de guvernare, transmite Reuters.

Euro este sub presiune de la începutul săptămânii trecute, după ce cele două partide principale care susţin acordul Greciei cu instituţiile financiare internaţionale, Noua Democraţie şi PASOK, nu au reuşit să obţină împreună majoritatea, punând sub semnul întrebării capacitatea ţării de a respecta condiţiile convenite cu creditorii externi, de a evita falimentul şi de a rămâne în zona euro.