Ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, a declarat ieri că o mare parte din laptele vândut în magazine nu este natural. „Este de fapt lapte praf”, a declarat Fuia, care a consideră că vina aparţine în mare parte autorităţilor. În replică, producătorii susţin că demnitarul face de fapt o confuzie. „Pe piaţa românească laptele praf se vinde cu 8 lei, iar cel de la ţărani cu 0,6 lei. De ce să folosim lapte praf dacă este mai ieftin să cumpăram de la fermieri?”, se întreabă Dorin Cojocaru, director general la Asociaţia Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL). Afirmaţiile sale sunt susţinute de Valentin Negrilă, directorul în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), care afirmă că la ultimul control realizat de ANPC nu a constatat abateri.
„Acum avem excendent de lapte natural”
Producătorii de lapte au ţinut să clarifice situaţia şi au precizat că există, într-adevăr, o anumită perioadă a anului când pe piaţă se găseşte lapte lichid care are la bază lapte praf. „Între 1 noiembrie şi 1 martie, producătorii au voie să folosească lapte praf în compoziţia laptelui, deoarece nu există materie primă. Este perioada în care vacile sunt gestante şi există inclusiv o derogare legislativă care ne permite să folosim lapte reconstituit din lapte praf, care tot organic este”, susţine Dorin Cojocaru. Directorul APRIL a spus însă că, din luna aprilie, nu se mai poate vorbi despre produse lactate făcute exclusiv din lapte praf. „În lunile de vară, în România există excedent de lapte şi nu e rentabil să folosim lapte praf. Surplusul de acum este transformat în lapte praf degresat sau integral şi tot acum se fac stocuri pentru rezervele de stat”, a precizat acesta.
Etichete false
În realitate, românii nu ştiu ce fel de lapte mănâncă, întrucât produsele nu sunt etichetate corespunzător, iar cele de sinteză pot fi confundate cu produsele naturale, susţin specialiştii în alimentaţie. „Pe piaţa românească se găseşte lapte reconstituit din lapte praf, cu calităţi nutriţionale slabe, cât şi lapte natural. Cel făcut din lapte praf nu are toate proteinele necesare, nu are aceeaşi valoare nutriţională. Din păcate, informaţiile acestea nu se regăsesc pe etichetă şi oamenii cumpără produsele ca şi cum ar fi naturale”, atrage atenţia profesorul Gheorghe Mencinicopschi de la Institutul de Cercetări Alimentare din Bucureşti.
Problema etichetării superficiale este recunoscută chiar de producători. Aceştia admit că nu întotdeauna consumatorii ştiu ce pun în coşul de cumpărături. „Unii producători scriu pe etichetă concentraţia de lapte praf, alţii nu. Sunt 243 de fabrici de lapte în România, nu ştim ce face fiecare în parte. Companiile mari ţin însă la brand şi scriu întotdeauna pe etichetă cât lapte praf au folosit, dacă au folosit”, susţine Dorin Cojocaru.
Experţii în alimentaţie spun că legislaţia românească permite ca şi laptele reconstituit din lapte praf să existe pe piaţă, dar că ar trebui etichetat corespunzător. „În UE, laptele praf e un produs de stoc, este ieftin, este la îndemână, este normal ca producătorii să îl folosească, dar ar trebui să specifice asta pe etichetă”, atrage atenţia Mencinicopschi. Reprezentanţii ANPC susţin, pe de altă parte, că nu e obligatoriu ca pe etichetă să se regăsească concentraţia de lapte praf.
