Leul românesc a marcat, miercuri, cel mai slab curs față de euro din ultimii patru ani. Intervenția BNR a făcut ca moneda națională să se oprească din cădere, spun dealerii consultați de „România liberă“. Totuși, veștile proaste privind încasările la buget, la pachet cu majorările de pensii și salarii promise de PSD, dar și cu optimismul exagerat al Guvernului în ceea ce privește prognoza de creștere economică fac din leu o monedă din ce în ce mai instabilă.
Există premize serioase ca leul românesc să își reia traseul de devalorizare față de euro început miercuri, au arătat, pentru „România liberă“, mai mulți dealeri bancari care consideră că intrevenția Băncii Naționale a României a făcut ca moneda națională să nu închidă și ziua de ieri la un curs în creștere. Măsurile populiste ale PSD reprezintă fundamentul pentru o viitoare evoluție negativă a cursului, mai ales că luna ianuarie și, se pare, și luna februarie au consemnat scăderi importante ale încasărilor bugetare.
Mai mult, după cum a arătat chiar și BNR, prognoza de creștere economică pe care este fundamentat bugetul PSD-ALDE este mai mult decât optimistă. Potrivit Băncii Centrale, creșterea economică pe anul acesta va fi undeva între 4 și 5%, deși Guvernul vorbește de minimum 5,2%.
Consiliul Fiscal, de exemplu, publică o analiză din care reiese că actualul Guvern ar fi subestimat semnificativ cheltuielile pe anul 2017, între analiza lor și ceea ce a publicat Guvernul fiind o “gaură” de peste 8,5 miliarde de lei.
Adăugând la toate acestea declarațiile ministrului Muncii, care anunță că -toate salariile vor crește cu 25% pe an în următorii -patru ani rezultă un cocktail -extrem de periculos pentru leu.
Se scumpesc și creditele în lei
Dacă tendința de devalorizare va continua, atunci ea va atrage și o majorare a dobânzilor. Pentru a contrabalansa efectele devalorizării, BNR ia în mod tradițional decizii de înăsprire a politicii monetare, adică de majorare a dobânzilor la care împrumută cu lei băncile.
În aceste condiții, în perioada următoare ne putem aștepta și la o creștere a ratelor la bancă, inclusiv pentru persoanele care au credite în lei. Cei cu credite în euro vor fi direct afectați de devalorizarea monedei locale.
În prima lună a acestui an, și prima cu PSD la -conducere, veniturile bugetare au scăzut față de luna decembrie, cel mai important impact venind dispre reducerea încasărilor de TVA.
Într-o mișcare tipică PSD, au scăzut cheltuielile de investiții, dar au crescut substanțial cheltuielile de personal și cele sociale, ceea ce arată lipsa de sustenabilitate pe termen lung.
Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 19,2 miliarde lei, reprezentând 2,4% din PIB, au fost cu 5,7% mai mici, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, informează un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.
S-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la încasările din impozitul pe salarii şi venit (+24,9%), impozitul pe comerţ exterior şi tranzacţiile internaţionale (+10,1%), venituri din capital (+63,9%) şi la contribuţiile sociale (+9,4%).
Cheltuielile de personal au crescut cu 8,2%
În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de ianuarie 2016 cu 24,8%, pe fondul reducerii cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, măsură care s-a reflectat în încasările începând cu luna februarie 2016. De asemenea, rambursările de TVA au fost mai mari cu 75 mil. lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, reprezentând 1,2 miliarde lei.
Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 16,2 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 3,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, diminuându-se cu 0,1 puncte procentuale ca pondere în PIB.
Cheltuielile de personal au crescut cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.
Cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au redus cu 7,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Noi majorări și cheltuieli
Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 9,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei (OUG 99/2016), precum şi alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale, cum sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); majorarea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi, şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 305,8 milioane lei, respectiv 0,04% din PIB.
