4.6 C
București
vineri, 29 noiembrie 2024
AcasăOp & EdOpiniiRemisia bolii Sorinei Pintea – o minune medicală, pentru care s-a luptat

Remisia bolii Sorinei Pintea – o minune medicală, pentru care s-a luptat

Pe vremea când Sorina Pintea, fostul ministru al sănătăţii, se lupta pentru dreptul celor peste 8.000 de pacienţi de a avea acces la tratament cu imunoglobulină, nu ştia că după schimbarea sa din funcţie se va bucura de efectele spectaculoasei soluţii farmaceutice.

La sfârşitul mandatului ei de ministru s-a semnat un parteneriat public privat, prin care România ar fi putut produce din plasmă, mai mult derivate, inclusiv imunoglobulină.

Noul ministru al sănătăţii, cel cu probleme de incompatibilitate, după ce a jurat de două ori credinţă, odată companiei private Polisano şi a doua oară poporului român, s-a decis să lase sângele românilor pe mâna vampiraşului cu biciclă de la USR, care doreşte import, nu producţie autohtonă. Astfel, prin măsura de suspendare a PPP, 80.000 de litri de sânge, colectaţi de la români, ajung pe canal. O chestiune tipică de manual: trădarea la români.  

Fostul ministru al sănătăţii, Sorina Pintea, a aflat, imediat după ce i-a predat ştefeta lui Victor Costache, că oboseala sa persistentă nu se datora epuizării, după ani de muncă în stres şi tensiune, în folosul comuniunii dintre pacienţi şi medici.

 

Copilul o întreabă: „după ce-ţi trece ne jucăm ca înainte?”

La un post de televiziune a povestit despre boala ei cumplită. Cel mai impresionant moment a fost cel în care mărturisea că purta un bandaj la mână după o biopsie. Copilul său de trei anişori şi jumătate a întrebat-o: „după ce-ţi trece ne jucăm ca înainte?” Cum să-i spui unui copil că poate mama lui nu se va mai putea juca niciodată? Că o boală gravă o va putea afecta toată viaţa?

Când eram mic, ţin minte, probabil la aceeaşi vârstă, am întrebat-o pe mama de ce se tot vaită bunica? De ce tot spune că o dor oasele? Pe noi de ce nu ne doare nimic?

Chiar aşa pe unii nu ne doare. Nici măcar în cot. Credem că tinereţea va fi fără bătrâneţe. Însăşi romanii vorbeau cu lejeritate despre carpe diem. Consumi clipa. Nu ai stresul zilei de mâine. Poate că e mai tonic aşa. Nimeni nu-ţi reproşează nepăsarea. Oamenilor cu griji le citeşti pe faţă îngrijorarea.

Sorina Pintea are trei copii

Când era ministru, Sorina Pintea n-a avut timp de propria sănătate. S-a ocupat mult de sănătatea altora. Ciudat este că nimeni din lumea medicală nu i-a sesizat pata neagră de pe frunte. Încă o probă a nepăsării. Şi a dezinteresului clinic. Probe de cinism, la tot pasul.

Sorina Pintea are de crescut trei copii. Unul dintre aceştia e adoptat. Disperarea ei e că nu-l poate abandona a doua oară.

De abia după mai multe runde de întâlniri cu medicii, i s-a stabilit diagnosticul corect. Dermatomiozită. O boală autoimună. Dă, deobicei, complicații foarte grave la plămâni, inimă și esofag. Fostul ministru s-a decis să lupte.

Plasma pentru care s-a luptat i-a redat viaţa

Sorina Pintea, în calitate de pacient, nu de fost ministru, a făcut o corticoterapie şoc la Baia Mare. Într-un spital la 400 de km de Viena. Nu s-a dus la AKH. A avut încredere în medicii români. Tratamentul nu-i îmbunătăţea starea. Şi atunci echipa medicală a schimbat strategia. I-a administrat imunoglobulină, soluţie farmaceutică din plasma umană, pentru care s-a luptat ani de zile.

„Am luptat să avem imunoglobuline în țară. Întotdeauna am empatizat cu pacienții. Am ajuns să am nevoie de această terapie.”(Sorina Pintea, fost ministru)

Fostul ministru povesteşte acum despre empatia pe care i-a provocat-o disperarea celor peste 8.000 de români care mureau încet, pentru că statul civil al lui Dacian Cioloş a lăsat spitalele fără soluţia miraculoasă de salvare. Nu a cârcotit. Nu a aruncat anateme. Nici n-a făcut gălăgie. S-a pus pe treabă şi a rezolvat problema. Cu tact şi determinare.

 Printre români există o vorbă: ai grijă despre ce vorbeşti, pentru că nu şti ce poţi să păteşti.

În anumite perioade ale istoriei, nu se pronunţa numele anumitor boli. Dar dacă e să urmărim sacrificul multor discipoli ai lui Hipocrat, nenorocirea de azi a medicului chinez care a descoperit coronavirusul, putem reconsidera percepţiile noastre legate de destin. 

Imunoglobulina umană, pentru a vorbi în termenii cei mai simpli, este o soluţie farmaceutică care conţine anticorpi. Un deprimat imunologic nu poate produce imunoglobulină în propriul său organism. Şi atunci are nevoie de un „transfer“ de imunoglobulină de la un om sănătos, care să suplinească ceea ce propriul organism nu poate să producă. Imunglobulina se administrează la pacienţii care au imunodeficienţă din naştere sau care apare în timpul vieţii. Aceştia din urmă, pot face infecţii cu care nu pot să se lupte. Există şi pacienţi cu boli autoimune şi aceştia au nevoie de imunoglobulină pentru suplini lipsa propriilor anticorpi. Medicina modernă a descoperit că peste 90% din bolile pe care le avem au o componentă imunitară.

Aruncăm pe canal 80.000 de litri de sânge

Dacă statul nu ar avea pentru cei deprimaţi imunologic, imunoglobulină din import, medicii ar putea compensa cu antibiotice, dar care, la un moment dat, nu vor mai putea salva pacienţii. Organismul devine rezistent la antibiotice. OMS spune că 1 din 5 pacienţi ai planetei are nevoie de produse derivate din plasmă umană.

România a semnat în 2012 un document al UE prin care, întrucât se prefigurau primele crize severe de imunglobulină, să colecteze plasmă pentru fabricarea de medicamente, dar n-a făcut nimic.

Cum stăm noi la colectarea de plasmă? Un sondaj CURS din 2018 arăta că 60% dintre români nu au auzit niciodată de donarea de sânge. Da, pentru că niciun guvern nu a făcut o campanie de informare despre rolul prelucrării sângelui şi a derivatelor sale.

Colectăm cam aceeaşi cantitate de sânge ca în Germania şi Elveţia, dar nu o folosim judicios. 80.000 de litri de sânge sunt aruncaţi, anual, pe apa sâmbetei.

Deşi fostul guvern, al “odioasei” Dăncilă, s-a preocupat de înfiinţarea primei fabrici de plasmă, noul guvern, posibil arvunit de marile corporaţii, s-a gândit că tot ce a fost înainte e de aruncat la canal.

Jocul de-a vampirii, pe spatele românilor, arată cât de aservite sunt noile guvernări marilor corporaţii. Când cărţile de conspiraţii vorbeau despre un guvern mondial al viitorului, zâmbeam ironic. Prin ceea ce face acum noua comânduire locală, filială a celei globale, nu mai e de râs. E de plâns.

Pentru Sorina Pintea soluţia a ajuns repede, pentru că s-a preocupat de existenţa ei. Dar când imunoglobulina, produsă de marile state, nu va mai fi suficientă propriilor populaţii, de unde va mai importa România?

Ce vor face apărătorii securităţii naţionale, la o nouă criză majoră de derivaţi din plasmă? Îl vor urca pe Tudor Pop pe şaua biţiclei şi-i vor da vânt spre Dâmboviţa în jos sau îi vor face cuvenitul dosar penal pentru atentat la siguranţa naţională?

 

Marius Ghilezan
Marius Ghilezan
Marius Ghilezan scrie la “România liberă” din anul 1991. Este reporterul care i-a deconspirat pe celebrul Căpitan Soare, pe Omul Negru de la Rahova, pe Aurel Moiș, “călăul din Christian Tell,” fost torționar comunist, care a trimis șapte țărani din Apateu la moarte, pentru că au refuzat să intre în colectiv. A publicat celebrele stenograme ale întâlnirii lui Mihail Gorbaciov cu Nicolae Ceaușescu. A fost primul jurnalist român post-decembrist care a stat de vorbă cu președintele SUA. Este autorul a nouă cărți.
Cele mai citite

Kaspersky, producătorul rus de software antivirus, își închide biroul din România

Producătorul rus de software antivirus Kaspersky a decis să închidă biroul său local din România, ca parte a unui proces de reorganizare mai amplu...

FCSB-Olympiakos Pireu 0-0. Roș-albaștrii sunt foarte aproape de primăvara Europa League

FCSB a obţinut un rezultat de egalitate important cu echipa greacă Olympiakos Pireu, 0-0, joi seara, pe Arena Naţională din Bucureşti, în etapa a...

Kaspersky, producătorul rus de software antivirus, își închide biroul din România

Producătorul rus de software antivirus Kaspersky a decis să închidă biroul său local din România, ca parte a unui proces de reorganizare mai amplu...
Ultima oră
Pe aceeași temă