Această schimbare ar putea aduce servicii de calitate pentru cetăţeni, datorită concurenţei, însă ar putea pune într-o situaţie delicată cazurile sociale.
Modul în care funcţionează serviciile de ambulanţă şi SMURD s-ar putea schimba o dată cu intrarea în vigoare a noii legi a sănătăţii.
Noul act normativ pune foarte mult accentul pe „privatizarea sistemului sanitar românesc”, prin apariţia poliţelor private de sănătate, extinderea policlinicilor şi a spitalelor particulare, înfiinţarea spitalelor fundaţie. Nu în ultimul rând, prin noua lege a sănătăţii, ar putea fi privatizat în totalitate sistemul medical de urgenţă, inclusiv SMURD. Disputele pe această temă sunt acum aprinse şi se ridică evident întrebarea cât de oportun va fi asta pentru paci-enţi? Pe de o parte, cei care susţin imixtiunea privatului în medicina de urgenţă vorbesc despre creşterea calităţii serviciilor, întrucât concurenţa va fi acerbă. Pe de altă parte, oponen-ţii noului sistem vorbesc despre medicina de urgenţă ca de un domeniu strategic, la fel de important precum Poliţia, Jandarmeria sau Armata şi care nu ar trebui încredinţat unor firme private.
Sistemul public va trata săracii; privaţii – pe corporatişti
Potrivit noului proiect de lege, ar urma să apară mai multe ambulanţe particulare, care să preia cazuri, precum şi servicii „de tip SMURD”, care să funcţio-neze sub tutela autorităţilor locale sau a unor privaţi. Aşa se întâmplă spre exemplu în Slovacia, unde există 24 de servicii de urgenţă, majoritatea private. „Serviciile private de ambulanţă le-ar degreva pe cele publice de anumiţi pacienţi. Noi am putea prelua pacienţii de la marile companii, de la bănci şi alţi clienţi care au abonamente de sănătate la clinici private, iar serviciile publice ar putea să rămână cu cazurile sociale. E loc pe piaţă pentru toată lumea, însă acum avem de-a face cu un monopol, pe care nu îl mai sparge nimeni de câţiva ani buni”, ne-a declarat medicul Florin Russu, reprezentant Biotop, firmă care deţine ambulanţe private. Acesta susţine că noul proiect de lege este şi în avantajul statului, întrucât acesta nu ar mai trebui să investească în dotarea cu ambulanţe noi. „Clinicile şi spitalele private au deja achiziţionate echipamente medicale de urgenţă şi ambulanţe. Ar trebui doar să reintrăm în circuit”, spune medicul Florin Russu. Acesta susţine că intrarea pe piaţă a asigurărilor private şi desfiinţarea caselor judeţene de sănătate ar aduce bani în piaţă. „În loc să plătim funcţionari care plimbă hârtii, ar fi bani şi pentru operatorii privaţi, şi pentru cei publici în medicina de urgenţă, care este prioritară”, adaugă acesta. El spune că acum se ajunge în situaţii dramatice în care, din lipsa fondurilor, pacienţii de vârsta a treia sunt discriminaţi.
„Dacă are 80 de ani, poate să mai aştepte ambulanţa. Cam asta e filosofia la stat. Un privat n-ar face niciodată asta”, susţine medicul Florin Russu.
Firmele private urmăresc profitul, nu sunt societăţi caritabile
Pe de altă parte, Raed Arafat, cel care a reorganizat sistemul de urgenţă în România, spune că integrarea privatului în medicina de urgenţă ar aduce numai deservicii pacienţilor.
„Firmele private urmăresc profitul, nu sunt societăţi caritabile. Au alte principii de funcţio-nare decât serviciul public de ambulanţă. În plus, vor fi greu de coordonat, fiindcă fiecare companie va fi cu şeful ei şi cu interesele ei”, susţine Raed Arafat. Acesta spune că nu este vorba despre spargerea monopolului public, aşa cum afirmă susţinătorii noii legi a sănătăţii, ci despre o reîmpărţire a fondurilor publice.
„Afacerile cu statul sunt cele mai sigure, despre asta este vorba. Anul trecut, Ambulanţa, SMURD şi Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) au fost finanţate cu aproximativ 200 de milioane de euro. Aceşti bani, care au fost oarecum la limită, vor fi împărţiţi de anul viitor între mai mulţi actori, iar asta nu va însemna servicii de sănătate mai bune pentru pacienţi”, susţine Raed Arafat. Secretarul de stat susţine că într-o scrisoare a FMI a fost menţionat clar faptul că medicina de urgenţă din România nu trebuie reformată. „Ajungem să copiem modele care în alte ţări, spre exemplu în SUA, nu au fost funcţionale”, a adăugat acesta. Secretarul de stat susţine integrarea privaţilor în medicina de urgenţă, dar cu anumite limitări şi nu punându-le la dispoziţie fondurile publice. „Oricine doreşte să cheme ambulanţa privată o poate face şi astăzi. Anul trecut, ambu-lanţelor private le-au fost decontate de către stat 36.000 de solicitări. De la anul, vor putea prelua şi mai multe solicitări cu ajutorul asigurărilor private”, a adăugat el. Raed Arafat se opune pentru a doua oară privatizării totale a sistemului de urgenţă, inclusiv a SMURD. El a respins astfel de încercări şi în 2005, când Sorin Oprescu, susţinea că ambulanţele private ar trebui să aibă acces, similar SMURD şi ambulantelor de stat, la finantarea de la buget. „Dacă se va strica acest sistem de urgenţă care acum funcţio-nează bine, va fi foarte greu de refăcut după aceea”, a avertizat Arafat, care a ameninţat inclusiv cu demisia, în cazul în care Smurd va fi privatizat.
Medicii care lucrează în sistemul de urgenţe spun că pentru ei înfiinţarea ambulanţelor şi a unor servicii de tip SMURD private ar putea fi o sursă suplimentară de venit, însă recunosc că pacienţii ar avea de suferit. „Pentru doctori ar fi o sursă de câştig, fiindcă privaţii plătesc mai bine, pentru pacient ar fi o pierdere. Şi acum, când îşi termină fondurile publice, ambulanţele private se retrag din programe. Pe de altă parte, ambulanţa publică acordă ajutor în orice circumstanţe”, spune medicul urgentist Rodica Marinescu.
„SMURD-ul consumă resurse uriaşe!”
Reprezentantul Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, susţine integrarea privaţilor în sistemul medical de urgenţă. „SMURD-ul cheltuieşte resurse uriaşe, uneori fără eficienţă. De ce să se plimbe cinci pompieri printre blocuri pentru un pacient cu indigestie, când acesta ar putea fi preluat cu costuri mai mici de o ambulanţă privată?!”, se revoltă Vasile Barbu. Acesta susţine că Raed Arafat vrea să menţină monopolul medicinei de urgenţă pentru a-şi trage foloase materiale. „Primeşte bani şi de la Ministerul Sănătăţii, şi de la Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi prin Fundaţia SMURD, şi are un cuvânt de spus şi în ceea ce priveşte licitaţiile publice la ambulanţe. Acesta este de fapt interesul lui”, acuză Vasile Barbu. Pe de altă parte, Raed Arafat susţine că în ultimii trei ani la licitaţiile publice pentru ambulanţe au scăzut costurile cu 15-20%. „Firmele care nu au câştigat au ajuns la Consiliul Concurenţei şi la Curtea de Apel şi acolo au fost lămurite. Comisiile pentru licitaţii sunt mixte; nu eu, doctorul Arafat, le-am prezidat”, a declarat acesta.
„Aşa cum nu privatizăm Armata, Poliţia şi Jandarmeria, aşa ar trebui să nu privatizăm sistemul de urgenţă.” Raed Arafat, secretar de stat
