România luptă pentru un tratat UE 27 şi vrea să evite fragmentarea Uniunii Europene. Fondurile europene sunt în continuare la dispoziţia ţării noastre, dar există pericolul ca la sfârşitul anului viitor să nu mai existe bani la bugetul Uniunii Europene pentru cererile de rambursare depuse prea târziu. Detaliile au fost oferite de Leonard Orban, ministrul Afacerilor Europene, într-un interviu pentru România liberă.
Ministerul Afacerilor Europene este cel mai „tânăr” minister. De ce a fost înfiinţat atât de târziu?
Leonard Orban: Este o întrebare pe care nu mie trebuie să mi-o adresaţi. Este bine că a fost înfiinţat, chiar dacă în ceasul al doisprezecelea. Dar în mod cert îşi va aduce contribuţia în ceea ce priveşte îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor europene. Şi nu numai a ratei de absorbţie, ci şi a calităţii cheltuirii banilor comunitari.
Care sunt cele mai recente cifre privind absorbţia fondurilor europene?
L.O.: Am spus de mai multe ori că rata de absorbţie poate fi calculata în două feluri. Există o rată de absorbţie externă, care reprezintă sumele ce sunt aprobate de Comisia Europeană şi care sunt rambursate, şi este şi o rată care include, pe lângă aceste sume, şi contribuţiile interne şi fondurile de prefinanţare acordate de UE. În ceea ce priveşte prima metodă de calcul, rata de absorbţie în ceea ce priveşte politica de coeziune era de 3,72% la sfârşitul lunii noiembrie, iar în ceea ce priveşte cealaltă rată de absorbţie, aceasta este aproape de 15%.
Pe ce grad de absorbţie a fondurilor europene aţi miza pentru anul viitor?
L.O.: Am promis că vom atinge un grad de absorbţie în ceea ce priveşte prima modalitate de calcul, cea de rambursare externă, de minimum 20%. Vrem să accelerăm cheltuirea fondurilor europene.
Care sunt domeniile cu cele mai mari şanse de absorbţie a fondurilor europene în 2012?
L.O.: În continuare programul cel mai de succes va fi Programul Operaţional Regional, cum e şi în momentul de faţă, dar ne aşteptăm să înceapă să fie transmise cereri de rambursare şi să fie acceptate sume importante pentru programele de transporturi şi sperăm pentru programul de mediu. În principal, acestea sunt zonele de unde ar putea să crească semnificativ absorbţia fondurilor comunitare.
Unele voci spun că nu se vede încă un efect al fondurilor europene absorbite până acum.
L.O.: Depinde. Am avut prilejul să merg în diferite zone şi să constat cu ochiul liber care sunt efectele cheltuirii de calitate a fondurilor comunitare. Sunt şi poveşti de succes, dar din păcate ele nu prea sunt prezentate. Se insistă mai mult pe problemele care există în domeniu.
Enumeraţi, vă rugăm, câteva dintre principalele efecte benefice ale absorbţiei fondurilor europene anul viitor.
L.O.: Acum mai mult ca oricând, este important să cheltuim mai bine fondurile comunitare, pentru că efectele sunt nu numai la nivelul unei localităţi, al unei regiuni, la nivelul oamenilor care locuiesc în respectiva zonă. În momentul de faţă putem vorbi deja de anul ăsta, dar în special anul viitor de efecte macroeconomice. Până la urmă, dacă vom avea o creştere economică cât de cât importantă, anul viitor, asta se va datora în primul rând a cheltuirii fondurilor comunitare. Este clar că, în contexul european şi global foarte complicat, cu foarte multe probleme, principalul instrument de creştere economică va fi cel legat de cheltuirea fondurilor comunitare. Dar, dincolo de aceste efecte macroeconomice, vorbim de efecte localizate pe diferite zone care sunt extrem de importante. Fie că vorbim, de exemplu, în domeniul mediului de o groapă de gunoi ecologică, fie că vorbim de tot ce înseamnă proiecte de managementul apelor, fie că vorbim de infrastructură rutieră, de transport, de telecomunicaţii, fie că vorbim de marile proiecte care vor avea un efect extrem de mare asupra unor domenii. Până la urmă, fondurile comunitare reprezintă un lucru extraordinar de important pentru o ţară precum România.
Există o prognoză a impactului absorbţiei fondurilor europene asupra PIB-ului de anul viitor?
L.O.: Există anumite evaluări, undeva se merge între 1 şi 1,5%, dar sigur contează foarte mult cât vom reuşi să absorbim din fondurile comunitare atât în ceea ce priveşte domeniul de coeziune, cât şi în ceea ce priveşte agricultura.
Noi ne-am propus undeva la 6 miliarde euro, aproximativ 3,5 miliarde euro în ceea ce priveşte politica de coeziune – vorbim de transport, de protecţia mediului, de dezvoltare regională, de economie, de creşterea competitivităţii, şi aproximativ 2,5 miliarde de euro în domeniul agriculturii. Aici vorbim de două zone, plăţile directe, acei bani care merg direct la fermier, şi fondurile pentru dezvoltare rurală.
Criza actuală din Uniunea Europeană ar putea avea un efect negativ asupra fondurilor europene pentru anul viitor?
L.O.: Să sperăm că nu. Dar dacă speculăm, putem constata că ar putea să existe anumite riscuri. Este foarte important ce se va întâmpla în zona euro, este foarte important ce se va întâmpla la sfârşitul acestei săptămâni la reuniunea Consiliului European din 8 şi 9 decembrie, ce fel de decizii vor fi luate, care va fi efectul acestor decizii asupra pieţelor. În mod cert, ce se întâmplă acum va avea un efect mai devreme sau mai târziu asupra fondurilor comunitare. De altfel, dacă ne uităm la bugetul Uniunii Europene pentru anul 2012, vom constata că s-ar putea ca la final acesta să nu mai acopere toate cererile rambursare venite dinspre statele membre. Există acest semn de întrebare. De aceea va trebui să cheltuim cât mai repede în cursul anului viitor sumele, cât mai mulţi bani comunitari, astfel încât, către finalul anului, să nu ajungem în situaţia în care să nu mai existe bani la bugetul Uniunii Europene şi să aşteptăm începutul anului 2013. Bugetul UE din 2012, în ciuda unei creşteri faţă de cel din 2011, s-ar putea să nu ajungă pentru achitarea cererilor de rambursare de la sfârşitul lui 2012.
Este o concurenţă între state?
L.O.: Da, putem spune că este o concurenţă foarte serioasă. Tot ce se întâmplă în Europa, dar nu numai, are o contribuţie şi influenţează negativ inclusiv această chestiune. Noi ne-am obişnuit să credem că fondurile sunt disponibile pentru noi şi, în măsura în care suntem performanţi, putem să le accesăm. De acum înainte, către finalul anului viitor, va trebui să ne punem şi întrebarea dacă vor mai fi disponibile toate fondurile sau doar parţial.
Situaţia din Uniunea Europeană, criza din Grecia, criza din Italia ce efect vor avea asupra fondurilor comunitare?
L.O.: Vorbim de un efect de contagiune, practic putem spune că întreaga zonă euro este afectată. Să ne reamintim că, acum o zi sau două, agenţia de rating Standard&Poor’s a ameninţat vreo 15 state membre cu posibilitatea de a le scădea ratingul. Şase dintre ele erau cele mai puternice, cele care erau considerate până în prezent vârfuri, care aveau un rating maxim, AAA.
Este clar că există incertitudini, că problemele care există, precum cele din Grecia, dar şi din Portugalia, Irlanda, Spania, Italia,influenţeză situaţia din celelalte state membre din zona euro.
Există pericolul ca, la nivelul UE, valoarea fondurilor europene alocate să se diminueze din cauza scăderii populaţiei României la 17-18 milioane persoane în urma recensământului populaţiei?
L.O.: Nu. Fondurile nu sunt legate de populaţie. De populaţie sunt legate alte chestiuni, cum ar fi numărul de voturi pe care le ai în Consiliul Europei, numărul de europarlamentari, dar orice fel de reducere din acest punct de vedere nu se poate produce decât pe baza modificării unui tratat. Nu se face o modificare automată. E probabil ca, pentru bugetul 2014-2020, România să primească fonduri importante. Va fi ultima mare oportunitate de dezvoltare.
Cum comentaţi propunerea premierului francez despre un nou tratat UE 17?
L.O.: Aici lucrurile sunt extrem de sensibile. România nu preferă, nu sprijină o asemenea opţiune. România doreşte să se meargă pe o opţiune care să implice toate cele 27 de state membre. România preferă să rămână la masa deciziilor, chiar dacă deciziile acestea vizează în primul rând zona euro. De ce ? Pentru că suntem obligaţi, mai devreme sau mai târziu, să aderăm la zona euro şi este normal că ne interesează deciziile care se iau acolo. Şi este normal ca şi noi să participăm la aceste decizii. Nu ne dorim ca pe undeva să se creeze un grup separat în interiorul Uniunii Europene, nu numai din punct de vedere economic, dar şi din punct de vedere politic. Adică, nu ne dorim ca din ce în ce mai multe decizii să se ia doar la nivelul UE 17, deci al statelor din zona euro , iar efectele să fie resimţite asupra tuturor statelor membre. Aceasta este o poziţie de principiu extrem de fermă pe care o are România: sprijinim o modificare a tratatului în 27 de state, deci cu toate statele membre. Dorim să evităm fragmentarea Uniunii Europene. Pentru că o asemenea posibilitate, de a modifica tratatul doar în 17 state, ar putea conduce la o fragmentare a Uniunii.
Ideea unui guvern UE sau apariţia unui ministru de Finanţe european ar avantaja România?
L.O.: Aproape toate măsurile care ar conduce la consolidarea guvernanţei în interiorul zonei euro, în mod cert, ar putea consolida zona euro şi ar avantaja şi România. Dacă nu sunt rezolvate problemele zonei euro, efectele vor fi extrem de negative nu numai asupra ţărilor din zona euro, ci asupra tuturor statelor din Uniunea Europeană şi nu numai. Dacă se va întâmpla ceva cu zona euro, efectele se vor simţi şi la Washington, vor fi resimţite şi la Beijing, probabil efectele vor fi simţite peste tot în lume. Este clar că ne interesează ca măsurile care sunt luate să consolideze zona euro.
Când va fi reluată transmiterea cererilor de rambursare către Comisia Europeană?
L.O.: Noi sperăm ca în următoarele săptămâni să avem veşti bune. Sperăm să putem debloca acest proces pentru toate programele care au fost oprite. Transmiterea cererilor de rambursare a fost oprită pe baza unei decizii luate de autorităţile române în ideea de a modifica sistemul de achiziţii publice şi de a reverifica toate cererile de rambursare care au fost transmise până în prezent la Comisia Europeană. Sperăm că, finalmente, Comisia Europeană va decide în favoarea deblocării acestor programe, sperăm că total, dar rămâne de văzut. Vom şti până la sfârşitul săptămânii viitoare care este situaţia cu acest proces.
Care este valoarea fondurilor europene pe care riscăm să le pierdem în acest an?
L.O.: Nu este vorba de riscat să le pierdem. Nu este vorba de dezangajare decât pentru nişte sume absolut minore. Este important din punct de vedere macroeconomic să intre fonduri comunitare în această perioadă. Tocmai de aceea avem pregătite cereri de rambursare undeva între 500 de milioane şi 600 milioane de euro şi aşteptăm ca în momentul în care vor fi deblocate să le putem transmite rapid la Comisia Europeană, ele să fie procesate şi aprobate tot în cursul acestui an, iar banii să intre în bugetul României în cursul acestui an.
Dar pericolul de dezangajare de fonduri europene există în 2012?
L.O.: Da. În 2012 va exista acest risc. În ceea ce priveşte politica de coeziune, va trebui să cheltuim minimum 1,9 miliarde de euro şi sunt eşalonate pe diferite programe. Dar riscul de dezangajare este foarte scăzut în 2012, iar riscul mare este în 2013, când pe lângă cele 1,9 miliarde de euro care vor trebui cheltuite până la finele lui 2012, vor trebui să fie cheltuite 6,7 miliarde de euro până la sfârşitul lui 2013. Tocmai de aceea încercăm să cheltuim în 2012 mai mult de 1,9 miliarde de euro, astfel încât greutatea în 2013 să fie mai mică.
Puteţi explica ce înseamnă realocarea fondurilor europene între programele operaţionale?
L.O.: La debut, când au fost negociate programele operaţionale, au fost negociate anumite sume şi sunt distribuite anumite sume din totalul anvelopei pentru politica de coeziune, care este 19,8 miliarde de euro. Sunt sume care sunt repartizate pe diferite programe. Realocarea înseamnă să luăm sume de la un program operaţional şi să le mutăm pe un alt program. Este un proces mai complicat, care necesită timp, care durează cam câteva luni.
Puteţi să ne daţi un exemplu concret?
L.O.: Este o prioritate pe care ne‑am stabilit-o, este o decizie politică aici, ca să încercăm să obţinem fonduri pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. Această măsură va fi gestionată în cadrul Programului Operaţional Regional. Va trebui să identificăm nişte sume de la alte programe pe care să le transferăm Programului Operaţional Regional.
