Ultimele alegeri din Franţa înainte de cele prezidenţiale de anul viitor au început duminică, un colegiu electoral format din aproape 72.000 de reprezentanţi publici urmând să desemneze 170 de membri ai Senatului.
Jumătate din Senat este ales la fiecare trei ani, iar mandatele senatorilor sunt de şase ani, relatează NewsIn, care citează DPA.
Camera superioară a Parlamentului francez are în prezent 343 de membri, iar alte cinci mandate vor fi create la acest scrutin, ceea ce ridică numărul la 348.
Deşi acesta este ultimul scrutin înainte de alegerile prezidenţiale din aprilie 2012, nu este un indicator bun pentru preferinţele electorale ale populaţiei, deoarece senatorii sunt desemnaţi de 71.951 de reprezentanţi aleşi, majoritatea provenind din consiliile locale şi regionale. Exercitarea dreptului de vot este obligatorie.
Însă alegerile de duminică ar putea avea, oricum, rezultate istorice. Socialiştii (opoziţie) speră că ei şi alte partide de stânga vor putea prelua controlul în Senat pentru prima dată în istorie.
În prezent, coaliţia de dreapta UMP, a preşedintelui Nicolas Sarkozy, are majoritatea în camera superioară a legislativului, însă din ce în ce mai multe autorităţi locale au trecut în ultimii ani sub controlul stângii, ceea ce alimentează speranţele opoziţiei pentru o victorie.
Pierderea majorităţii în Senat ar fi o înfrângere importantă pentru Sarkozy, cu şapte luni înainte de a încerca să obţină un nou mandat.
Senatul nu poate duce la prăbuşirea guvernului, dar poate bloca amendamente la Constituţie şi poate bloca adoptarea legilor, prin trimiterea lor înapoi spre revizuire de către Adunarea Generală.
În plus, preşedintele Senatului este al doilea om în stat. Potrivit Constituţiei, dacă preşedintele demisionează sau moare în timpul mandatului, şeful Senatului preia conducerea până la noi alegeri.
