Care sunt ingredientele pentru fericire? De-a lungul timpului, cercetătorii au încercat de mai multe ori să răspundă la această întrebare, iar acum un nou studiu bazat pe un sondaj la nivel global privind bunăstarea dezvăluie reţeta secretă a fericirii, informează publicaţia The Atlantic.
Noul studiu contestă teoria psihologului Abraham Maslow care a elaborat în 1954 Piramida Nevoilor. Maslow consideră că ingredintele fericirii sunt cinci: nevoi fizice, siguranţa, dragostea, respectul şi auto-actualizarea. Nevoile pământeşti, cum ar fi mâncarea şi siguranţa sunt considerate esenţiale deoarece acţionează ca bază pentru dorinţele mai înalte, cum ar fi dragostea, respectul şi auto-actualizarea (împlinirea personală).
Un sondaj la nivel global
Deşi Piramida lui Maslow a devenit foarte populară, majoritatea cercetătorilor au ignorat această teorie. „Oamenii de ştiinţă consideră că nevoile din Piramida lui Maslow sunt universale, iar ideea de auto-actualizare este neclară„, spune Ed Diener, autorul cărţii „Fericirea: Deblocarea Misterelor Bunăstării Psihologice”. În schimb, specialiştii consideră că totul se învaţă prin socializare.
Diener, psiholog şi om de ştiinţă, a contribuit la realizarea sondajul Gallup privind bunăstarea. Sondajul a fost efectuat în perioada 2005 – 2010 la nivel global pe 60.865 de participanţi din 123 ţări. Respondenţii au răspuns la întrebări legate de cele şase nevoi din modelul lui Maslow: nevoi de bază (hrană, adăpost); de siguranţă; nevoi sociale (iubire, sprijin), respect, împlinire şi independenţă. Ei au evaluat, de asemenea, bunăstarea lor în funcţie de trei criterii distincte: evaluarea propriei vieţi (opinia unei persoane despre vieţa ei ca un întreg), sentimentele pozitive (micile bucurii din viaţa de zi cu zi a unei persoane), şi negative (experienţele de zi cu zi de durere, furie, sau stres). În cele din urmă, Diener a analizat datele sondajului împreună cu colegul său, profesorul de psihologie Louis Tay, şi au publicat studiul în actuala ediţie a Jurnalului de Personalitate şi Psihologie Socială.
Rezultatele au fost mixte. Maslow pe bună dreptate, a observat că există nevoile umane care se aplică indiferent de cultură, dar ordinea nevoilor nu este cea corectă.
„Deşi oamenii se concentrează asupra nevoilor fizice atunci când nu le au, ei nu trebuie să şi le îndeplinească pentru a obţine alte beneficii. Chiar si atunci cand ne este foame, de exemplu, putem fi fericiţi cu prietenii noştri. Sunt ca nişte vitamine. Avem nevoie de toate”, explică Diener.
Metoda de investigare pe care cercetătorii au folosit-o în cadrul studiului a demonstrat că nevoile legate de satisfacţia zilnică sunt cele interpersonale precum dragostea şi respectul. Necazurile noastre, dimpotrivă, au legătură cu lipsa de respect, lipsa de libertate şi lipsa de hrană. Nevoile de bază devin indicatori semnificativi pentru bunăstare doar atunci când ne uităm înapoi la calitatea vieţii noastre până în prezent.
Astfel, studiul lui Diener şi Tay demonstrează că venitul are un impact redus asupra fericirii de zi cu zi şi influenţează bunăstarea numai în măsura în care asigură nevoile de bază. „Guvernele ar trebui să ia în serios aceste descoperiri şi să schimbe politicile publice pentru bunăstarea cetăţenilor lor. Produsul intern brut nu ar trebui să fie singurul indicator privind bunăstarea unei naţiuni. Diferenţa alarmantă între calitatea vieţii şi a PIB-ului justifică această concluzie”, spune Martin Seligman, profesor de psihologie la Universitatea din Pennsylvania.
Fericirea, pe agenda guvernului
Poate că guvernele ar trebui să ia exemplul Bhutan, o naţiune care nu are un PIB mare, dar ai cărei locuitorii sunt foarte fericiţi. Revoltele recente din Londra, unde aparent legăturile sociale s-au uzat, ilustrează pericolele unei comunităţi nefericite. „Astfel de acte anti-sociale ar trebui să determine liderii mondiali să adopte rezoluţia ONU privind transformarea fericirii într-o prioritate în dezvoltarea globală şi să ia în considerare studiu lui Diener. Acest studiu subliniază importanţa relaţiilor umane şi a ajutorului social în toate societăţile, aspect care a fost ignorat în ultimii ani”, spune John Helliwell, economist la Universitatea British Columbia.
Pentru Diener, implicaţiile studiului pentru politici publice sunt clare. Din moment ce fiecare din nevoile lui Maslow sunt corelate cu anumite componente ale fericirii, spune el, „toate nevoile sunt importante tot timpul. Liderii noştri trebuie să se gândească la nevoile sociale încă de la început, în caz contrar ei vor avea nici un motiv să răspundă la aceste nevoile până când toţi membrii comunităţii nu vor avea adăpost şi hrană, nevoi fiziologice”, explică omul de ştiinţă.
Aşadar, Diener şi Tay au revizuit teoria lui Maslow pentru a găsi un echilibru între căutarea fericirii ca scop final şi îndeplinirea obiectivelor, atât personale cât şi sociale pentru a ajunge acolo. „Maslow avea dreptate că există nevoi universale ale omului, dincolo de nevoile fiziologice pe care toată lumea recunoaşte. Aceasta dovedeşte oamenii sunt în mod inerent fiinţe sociale. Omul este un animal social”, a declarat Diener.
