Părinţii europeni plătesc miliarde de euro anual pe cursuri suplimentare pentru copiii lor, iar fenomenul este în creştere, potrivit raportului „Provocările educaţiei din umbră”, realizat de un grup de experţi pentru Comisia Europeană. În România, suma plătită anual pentru meditaţii este estimată la 300 de milioane de euro, potrivit documentului. Aceasta, în condiţiile în care numai 1.443 de profesori au declarat în 2009 la ANAF că au câştigat venituri suplimentare din meditaţii. Potrivit Fiscului, câştigul mediu din lecţii particulare a fost de 2.803 lei, iar cea mai mare sumă câştigată – 80.273 lei.
Dacă, în Europa de Vest, lecţiile particulare sunt asigurate în general de firme – unele dintre ele devenite multinaţionale în ultimii ani – în România, majoritatea meditatorilor sunt profesori cu normă întreagă, care îşi rotunjesc veniturile. De altfel, raportul precizează că salariile profesorilor români sunt foarte mici, iar cei care dau meditaţii nu vorbesc niciodată despre profit, ci despre „supravieţuire” sau „acoperirea nevoilor zilnice”.
Meditaţiile cu profesorul de la şcoală, o problemă
Problema apare însă acolo unde elevii sunt meditaţi chiar de către proprii profesori – aproximativ 40%, potrivit unui studiu realizat anul trecut. Aceasta, în condiţiile în care 50% dintre părinţii chestionaţi spun că plătesc lecţii particulare pentru copiii lor.
Studiul avertizează că practica meditaţiilor acordate de profesorii de la clasă este „problematică”, deoarece există riscul ca profesorii sa reducă efortul depus la şcoală, pentru a avea cât mai mulţi elevi la meditaţii. Un alt pericol îl reprezintă favoritismul, arată studiul. „E ca şi cum ai da şpagă pentru o notă mai bună,” spune Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din Bucureşti.
O altă problemă este aceea că de lecţii particulare beneficiază copiii ai căror părinţi au mai multe resurse şi nu cei care au nevoie de ele. Acest lucru „divizează societăţile şi atrage implicaţii sociale pe termen lung,” de aceea problema „educaţiei din umbră” trebuie abordată de Comisia Europeană şi de statele membre, arată raportul.
Legea nu reglementează lecţiile private
Nu există însă soluţii simple pentru această problemă. Marian Preda crede că ar trebui să se facă temeinic materiile pentru examen la şcoală, nu doar la meditaţii, iar pentru elevii merituoşi, indiferent de veniturile părinţilor, să se facă ore suplimentare în şcoli. „Poţi să compensezi şi oferind meditaţii copiilor săraci, plătite de stat sau pe bază de voluntariat,” spune Preda.
Legea Educaţiei nu reglementează meditaţiile. Un amendament care interzicea lecţiile particulare cu profesorul de la clasă a fost scos din varianta finală a legii, iar singura prevedere în acest sens spune că profesorii nu au voie să condiţioneze evaluarea elevilor sau prestaţia la cursuri în funcţie de avantaje materiale. Până la închiderea ediţiei, Ministerul Educaţiei nu a răspuns solicitării RL de a comenta raportul.
75% dintre elevi la meditaţii
Dacă în România de lecţiile particulare se ocupă profesorii din şcoli, în multe ţări occidentale cursurile suplimentare sunt oferite de companii specializate, arată studiul, care dă ca exemplu firma Acadomia, cu sediul în Franţa, dar care oferă servicii şi în Spania şi Portugalia. O companie japoneză, Kumon, spune că are patru milioane de elevi în 46 de ţări.
Astfel de companii sunt solicitate în principal de părinţi din marile oraşe europene. În marile licee din Paris, de exemplu, 75% dintre elevi merg la cursuri private, potrivit unui sondaj din 2007. În Grecia, aproape toţi elevii din ultimul an de liceu luau lecţii particulare anul trecut, faţă de 50% în 2000. În Ungaria, 60% dintre elevii din ciclul secundar de învăţământ iau meditaţii, potrivit unui studiu din 2011.
Cheltuieli
Sume plătite annual pentru lecţii suplimentare:
Franţa: 2,2 miliarde de euro
Germania: între 942 milioane de euro şi 1,4 miliarde de euro
Grecia: 950 milioane de euro
Spania: 540 milioane de euro
Italia: 420 milioane de euro
România: 300 milioane de euro
Austria: 126 milioane de euro
Cipru: 110 milioane de euro
