Kenji Kamiyama este unul dintre cei mai cunoscuți regizori de animé, gen de film cu mare priză la publicul japonez. Filmul său de animație „Ghost in the Shell: Stand Alone Complex“ a rulat în premieră și în România, în cadrul Zilelor Culturii Japoneze.
Prezent la premiera filmului, Kenji Kamiyama a vorbit pentru „România liberă“ despre cum se construiește un ast-fel de film, despre adaptarea la așteptările publicului și impactul animé-ului în Japonia, o țară în care manga – benzile desenate – și producțiile inspirate din ele au devenit o adevărată industrie.
RL: De ce animație? Și când a încolțit ideea de a urma acest drum și nu altul?
Kenji Kamiyama: Unul dintre motive ar fi faptul că, în timpul copilăriei, urmărind filmul „Star Wars“, care m-a fascinat, mi-am dorit ca și eu, cândva, să pot realiza o astfel de ecranizare. Cu toate acestea, în acea perioadă, în Japonia, popularitatea filmelor de tip live-action sau SF era în scădere și nu credeam că voi reuși să realizez ceea ce mi-am propus. Însă industria animației a evoluat foarte mult și acum se pot realiza filme de animație precum „Star Wars“, astfel că am decis să îmi continui munca în această direcție.
În ce măsură manga, sub formă de desene sau film de animație, mai fasci-nează generația tânără din Japonia?
Generația tânără încă este, în mare măsură, fascinată de animé și manga exprimate în diverse moduri. Interesul japonezilor pentru ele se poate compara cu cel al tinerilor din America de Sud și Europa pentru fotbal.
Care v-au fost maeștrii, cei de la care ați învățat cel mai mult în meserie, care v-au influențat cariera artistică?
Primele nume mari ale acestei industrii pe care le-am întâlnit au fost George Lucas și Steven Spielberg, iar dacă mă gândesc la regizori japonezi, ar fi Hayao Miyazaki și Yoshiuki Tomino. Având plăcerea să îl întâlnesc pe Mamoru Oshii, am învățat mult în ceea ce privește metodele de realizare a scenariilor și a regiei.
Cum construiți un film de animație? Implică el o colaborare foarte strânsă cu un desenator, cu alți membri din echipă? Cât timp vă ia, în general, să treceți de la idee la realizarea filmului?
Până să fie pusă în practică o anumită idee este nevoie de aproximativ doi ani și jumătate pentru seriile animé și trei ani în cazul filmelor. În cazul în care există o lucrare originală după care se realizează o anumită serie, important pentru început este conceperea scenariului.
Se începe cu alegerea echipei de lucru, terminarea scenariului, construirea personajelor, alegerea metodelor tehnice și se realizează astfel o echipă responsabilă cu imaginea și toate cele necesare procesului. Odată cu finalizarea lor începe efectiv procesul de creare a animației.
În cazul meu, încep munca după consolidarea scenariului în urma mai multor discuții cu diverși specialiști.
Vorbiți-ne despre „Ghost in the Shell“: care au fost provocările pe care vi le-a ridicat această serie?
Mi-am imaginat schimbările ce apar în societate în urma dezvoltării tehnologiei și efectele pe care politica și economia le produc în lumea reală. Și totodată am încercat să răspund provocărilor prin a imagina, a găsi un viitor mai bun.
Urmați strict linia manga, a desenelor în construirea personajelor din „Ghost in the Shell“?
În ceea ce privește design-ul animației, pentru ca procesul de creație să fie unul cât mai facil, se ține cont atât de talentele, punctele forte, cât și cele slabe ale membrilor echipei, dar și de elementele poveștii originale. Pentru ca întreg peisajul să se apropie cât mai mult de realitatea în mișcare, m-am gândit ca decorul și clădirile să fie realizate 3D. În povestea originală, natura și caracterul personajelor sunt foarte serioase și în varianta noastră se regăsesc în același fel.
Când ați pornit la drum aveați clar în minte cărui public vă adresați?
Publicul țintă are vârste cuprinse între 10 și 40 de ani. Este un public interesat de temele și problemele sociale pe care filmul le abordează.
Care sunt noutățile aduse în această a treia serie „Ghost“ față de celelalte serii?
Cu toate că am ales să abordez temele politice într-un mod direct, cred că tocmai acest lucru a făcut filmul mult mai captivant. Nu credeți că este așa?
Există vreun personaj în acest film pe care l-ați „umanizat“, conferindu-i caracteristicile unui personaj real?
Nu am creat niciun personaj urmărind un model real, însă am preluat într-adevăr anumite caracteristici umane generale, între care am creat legături, și le-am transpus mai apoi și în personajele mele.
Care dintre personaje este cel mai aproape de sufletul dumneavoastră?
Daisuke Aramaki, Motoko Kusanagi, the Laughing Man (Warai Otoko) și Hideo Kuze cred că reprezintă fiecare câte o parte din sufletul meu.
Filmul SF, în general, în Europa pare a nu mai fi la fel de în vogă precum era în anii ‘70-‘80, ca și literatura SF, de altfel. Cum este în Japonia? Cât de departe putem merge cu imaginația în viitor pentru a captiva cât mai mult public?
Nici în Japonia SF-ul nu mai este la fel de popular precum în trecut. Tendința actuală este că publicul preferă filmele cu o poveste ușor de înțeles, care abordează subiecte banale, evitând lucrurile complexe. Astfel, dacă filmul este realizat într-o manieră simplă și scăzând nivelul de dificultate al intrigii, cred că publicul va ajunge să fie din nou interesat de genul SF. Animația nu este doar un mijloc de a scăpa de realitate, ci mai degrabă o poartă care să trezească interesul pentru aceasta, cred eu.
Cum circulă acest film? În cinematografe?
Cea mai folosită rețea de distribuție a fost internetul.
Serie cult
Primul „Ghost in the Shell“ apărea în 1995, în regia japonezului Mamoru Oshii, inspirat de seria manga ilustrată şi creată de Masamune Shirow. În animé-ul lui Oshii, o poliţistă cyborg şi partenerul ei uman îl vânează pe maleficul hacker Puppet Master. Ecranizarea din 1995 a fost urmată de alte trei producţii animate („Ghost in the Shell 2: Innocence“, „Ghost in the Shell: SAC Solid State Society“ şi „Ghost in the Shell: The New Movie“), de trei seriale animate („Ghost in the Shell: Stand Alone Complex“, „Ghost in the Shell: Stand Alone Complex 2nd GIG“, „Ghost in the Shell Arise: Alternative Architecture“) şi diferite jocuri video.
Kenji Kamiyama s-a născut pe 20 mai 1966 în prefectura Saitama din Japonia. A lucrat alături de Studio Fuga la filmul de animație „Kikki’s Delivery Service“, iar apoi a lucrat pe cont propriu la proiecte precum „Silent Mobius“ și „Roujin Z“, înainte de a se alătura, în 1996 casei de producție I.G. sub îndrumarea lui Mamoru Oshii, unde a făcut parte din echipele de producție ce au lansat „Jin-Roh“, „Patlabor“ sau „Blood: The Last Vampire“.
Apoi, Kenji Kamiyama a fost regizorul seriei animé „Ghost in the Shell: Stand Alone Complex“, urmat de un al doilea sezon, „Ghost in the Shell: S.A.C. 2nd GIG“ și filmul, „Ghost in the Shell: Stand Alone Complex – Solid State Society“. De la lansarea primului sezon „Ghost in the Shell – S.A.C.“, Kamiyama a devenit unul dintre cei mai importanți regizori ai I.G. Production și a realizat, printre altele, seria animată „Seirei no moribito“, dar și filmul de animație „009 Re:Cyborg“.
În noul său film, „Hirune Hime“, lansat în acest an, Kenji Kamiyama a adoptat un nou stil, dar rămânând fidel pasiunii sale, science-fiction-ului.
