EXCLUSIV. Euro Teleorman, țeapa lui Dragnea: Cum a ajuns o organizație neguvernamentală inutilă, condusă de liderul PSD, să fie finanțată gras din banii unuia dintre cele mai sărace județe din țară | DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ

Euro Teleorman. Este o organizație nonguvernamentală inventată de Liviu Dragnea în 2003, care trebuia să aducă fonduri europene în județ. Asociația, însă, mai mult cheltuie bani publici decât produce.

Liviu Dragnea a fost președintele Euro Teleorman până în anul 2013, atunci când a predat toate funcțiile pe care le deținea în județ lui Adrian Ionuț Gâdea, actualul secretar de stat din Ministerul Dezvoltării, pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman, anchetat de DNA în afacerea „Belina“.

Finul lui Dragnea, Mihai Slăvescu Putineanu, a deținut funcția de director executiv al organizației Euro Teleorman din ianuarie 2007 până în mai 2017, atunci când presa a prezentat legăturile de afaceri pe care acesta le avea cu firma Tel Drum.

Dragnea de la CJ îi dă atribuții lui Dragnea de la ONG

În anul 2003, Liviu Dragnea – în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman – a pus bazele organizației Euro Teleorman, alături de alte 90 de consilii locale din județ. Scopul asociației îl constituie promovarea și reprezentarea concentrată a intereselor comune ale autorităților locale în raporturile cu administrația publică centrală și locală. Printre obiectivele organizației se află și realizarea de parteneriate și înfrățiri cu localități, provincii și regiuni din alte țări. Practic, Euro Teleorman a preluat din atribuțiile Consiliului Județean. Tot atunci, în fruntea organizației a fost ales Liviu Dragnea. La scurt timp, Euro Teleorman și-a deschis un birou la Bruxelles. Apoi, în 2006, s-au deschis alte două birouri în Spania, în orașele Castellon și Valencia.

Cotizația de protecție: 1.000 de lei, lunar, de comună

Conform documentelor organizației, fiecare membru fondator finanța din bani publici Euro Teleorman. De exemplu, Consiliul Județean Teleorman plătea lunar o contribuție de 7.500 lei, Consiliul Local Alexandria cotiza cu 2.500 lei, Turnu Măgurele și Roșiori de Vede cu câte 1.250 lei, restul consiliilor locale plăteau o taxă de 500 lei lunar. Practic, în conturile asociației intra lunar suma de 56.000 lei, bani publici. Din 2007, cotizația s-a dublat, ceea ce însemna că organizația Euro Teleorman trebuia să primească lunar suma de 112.000 lei de la CJ și primăriile din județ. Anual, suma se ridica la 1.344.000 lei.

Ulterior, cotizațiile s-au mărit și mai mult. De exemplu, în anul 2015, Consiliul Județean Teleorman plătea o cotizație lunară de 50.000 lei. Decizia a fost luată printr-o hotărâre de consiliu județean, semnată de președintele de atunci, Adrian Ionuț Gâdea.

Practic, președintele CJ Teleorman de acum doi ani, Adrian Ionuț Gâdea, dădea bani de la bugetul județean pentru asociația Euro Teleorman, condusă tot de el. Un conflict de interese clasic, care nu a reprezentat interes pentru Agenția Națională de Integritate. 

În schimb, Consiliul Local  Alexandria trebuia să plătească o cotizație lunară de 10.000 lei, Turnu Măgurele și Roșiori de Vede câte 5.000 lei, iar restul primăriilor din județ câte 2.000 lei. Ceea ce înseamnă că, anual, trebuia să intre în conturile asociației o circa trei milioane de lei. 

„Profit“ din bani publici

Asociația Euro Teleorman preconiza venituri anuale estimate la suma de 2,1 milioane lei la finele anului 2012. Însă au fost raportate venituri de doar 1,21 milioane lei și pierderi de aproximativ 150.000 lei.  Un an mai târziu, în conturile asociației ar fi trebuit să intre peste 9.000.000 lei, însă veniturile au fost puțin peste 1,18 milioane lei. Totodată, pierderile s-au ridicat la suma de 363.372 lei. Pentru anul fiscal 2014, Euro Teleorman miza pe venituri tot de 9.000.000 lei. Însă, la fel ca anul anterior, în cont au intrat puțin peste 1,18 milioane lei. Tot în 2014, organizația a raportat un profit de 244.478 lei.

Pentru anul 2015, organizația prevedea că va avea venituri de peste 10.000.000 lei, însă a avut venituri de 1,5 milioane lei și cheltuieli de 1,18 milioane lei. Totuși, la finele anului fiscal 2015, a fost raportat un profit (excedent) de 316.573 lei. 

Comunele nu plătesc euro-mofturile oengistice

Consiliile locale refuză să își plătească cotizația către asociația înființată la propunerea lui Dragnea. De exemplu, pe anul 2017, și-au plătit cotizația doar  Consiliul Județean Teleorman și consiliile locale Alexandria, Turnu Măgurele, Călinești și Scrioaștea. Întrebată care sunt motivele pentru care nu își plătesc cotizațiile către asociație, directorul executiv al Euro Teleorman, Mihaela Tudor, a precizat pentru „România liberă“ că „membrii (…) fie merg pe respectarea unei mentalități bine consolidate, cea a amânării plății până la suspendarea ei, fie că încasările mici la buget nu le permit efectuarea de plăți, mai ales în mediul rural. De aceea, la ultima Adunare Generală s-a luat hotărârea diminuării contribuției acestora, mergându-se până la înjumătățirea ei”.

Înapoi în comunism prin euro-oengism

Conform raportului pe anul 2016, semnat de fostul director executiv Mihai Slăvescu Putineanu, Euro Teleorman s-a ocupat de organizarea manifestării intitulate „Ziua Județului Teleorman”, pe 14 mai. Tot atunci, ar fi fost promovate istoria, cultura și tradițiile județului. Ce a făcut, totuși, Euro Teleorman pentru acest eveniment? A mobilizat autoritățile locale din județ „prin promovarea și organizarea la nivel local a evenimentului și participarea localnicilor la acțiunile organizate” (conform raportului menționat).

Practic, însă, Euro Teleorman a reprodus un eveniment aproape copiat după cele organizate de regimul comunist în fiecare an pe 23 august: scoaterea românilor din case, “îmbrăcați în straie de sărbătoare”, pentru a-și arăta fericirea că trăiesc în Teleorman.   

Slăvescu Putineanu, „curierul“ liderului PSD

Finul lui Liviu Dragnea, Mihai Putineanu Slăvescu, a lăsat catedra de istorie pentru a intra în slujba liderului PSD. Ulterior s-a reinventat și a început să cotizeze bani la PSD. Aceasta este pe scurt povestea de succes a unuia dintre cei mai mari și influenți fermieri ai județului Teleorman.

Pe lângă afaceri, s-a ocupat, din postura de director executiv, și de organizația Euro Teleorman.

Mihai Slăvescu Putineanu a fost profesor de istorie pe meleagurile teleormănene. S-a căsătorit cu Mădălina Carmen, verișoara Bombonicăi Dragnea, fosta soție a actualului lider al PSD. Cei doi tineri au fost nășiți de cuplul Bombonica și Liviu Dragnea. De atunci, soarta lui Slăvescu s-a schimbat radical: a fost luat sub aripa protectoare a nașului său. În urmă cu aproape zece ani, nașul l-a angajat pe finul său pe postul de director al Serviciului de Cooperare Internă şi Internaţională al Consiliului Județean. Apoi, finul s-a suspendat din funcție și a fost numit director de cabinet al lui Liviu Dragnea, la Consiliul Județean Teleorman.

Finul, administratorla județ, dar și afacerist privat

În 2007, CJ Teleorman s-a asociat cu consiliile locale din Alexandria, Turnu Măgurele, Roșiori de Vede, Zimnicea și Videle pentru a înființa compania de apă „Apa Serv”. Printre administratorii din acel an îi regăsim pe Petre Pitiș, director general și președintele Consiliului de Administrație al Tel Drum, dar și pe Mihai Slăvescu Putineanu, finul lui Liviu Dragnea.   

Acesta din urmă a înființat și firma Agrotrust în 2008. În același an, Slăvescu Putineanu dona suma de 75.000 lei pentru PSD. Un an mai târziu, pe 21 noiembrie 2009, firma lui Slăvescu dona alți 500.000 lei pentru campania electorală a PSD. Astfel, Agrotrust devenea cel mai important donator oficial al partidului condus în prezent de Liviu Dragnea. 

Tel Drum garantează pentru Slăvescu

În anul 2015, firma lui Slăvescu a avut nevoie să contracteze un credit de două milioane lei, însă banca i-a cerut garanții reale, dar și garanți. Astfel, conform datelor publice, pe data de 23 aprilie 2015, „Adunarea Generală a Acționarilor Societății Tel Drum s-a întrunit în urma convocării efectuate de Petre Pitiș, președintele CA al Tel Drum”, pentru a decide dacă firma garantează un credit care urma să fie contractat de Agrotrust. În aceeași zi s-a aprobat imediat constituirea unei garanții în favoarea Libra Internet Bank pentru a garanta creditul de 2.000.000 lei luat de Agrotrust.

Fonduri europene pentru finu’

Firma Agrotrust a obținut în anul 2014 o finanțare de la Ministerul Fondurilor Europene pentru a construi o fabrică de peleți, trei fânare, o hală de depozitare și spații administrative. Investiția a fost de 3.017.414 lei fără TVA, din care 2.406.474 au fost eligibili, restul neeligibili. Contractul de achiziție a fost scos la licitație. Din comisia de atribuire a contractului au făcut parte Mihai Slăvescu Putineanu (în calitate de asociat unic al firmei), Sonia Neagu (contabil-șef) și Gabriel Putineanu (în calitate de asistent manager proiect). 

9 proiecte europene depuse, unul singur a primit bani

Euro Teleorman încasează anual în medie 350.000 euro, bani publici. Acești bani sunt cheltuiți pe salariile angajaților, plata utilităţilor, plata deplasărilor, a materialelor promoţionale și a colaboratorilor.

Mihaela Tudor, director executiv al asociației, a declarat pentru RL că organizația a scris și ajutat la depunerea mai multor proiecte pentru a obține fonduri europene. Totul, în urma unor întâlniri periodice și a organizării unor conferințe cu experți în domeniu. Activități care au avut loc „pentru a acorda consultanţă juridică şi pentru a-i iniţia pe reprezentan-ţii autorităţilor publice locale în identificarea acelor aspecte ale infrastructurii care să se plieze pe solicitările axelor de intervenţie şi să permită accesarea de fonduri europene”.

În plus, a spus Mihaela Tudor, „de anul trecut, s-a organizat o caravană a conferinţelor în mediul urban şi rural pentru a-i sprijini pe membrii noştri în achiziţiile publice, în atragerea de fonduri europene, astfel că o parte din proiectele depuse au primit finanţare europeană”. Eficiența asociației, însă, a fost aproape zero.

Căpușă a euro-fondurilor de la CJ

Asociația înființată de Dragnea a produs bani europeni pentru propria funcționare, nu pentru locuitorii județului. Și nici măcar nu i-a produs, ci i-a primit direct de la Consiliul Județean. Se întâmpla în 2005, când Adunarea Generală a Asociației (condusă de Liviu Dragnea) a decis ca Euro Teleorman să se ocupe de campania de informare pentru implementarea proiectului „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Teleorman”, elaborat de Consiliul Județean Teleorman (condus tot de către Liviu Dragnea) și finanțat prin Programul ISPA. Tot pe numele asociației a fost cumpărat un teren pentru organizarea centrului de management al deșeurilor și a depozitului central. „Terenul achiziționat va fi pus la dispoziția Consiliului Județean Teleorman în vederea implementării proiectului «Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Teleorman», scria președintele asociației, Liviu Dragnea, în hotărârea nr. 8 din 2005.

Dans și voie bunăpe bani europeni

Asociația Euro Teleorman a ajutat autoritățile locale din Teleorman să depună mai multe proiecte pe Programul Trans-frontalier Interreg România–Bulgaria. Trei dintre acestea se află în evaluare din mai 2017. Un al proiect, „Tradiția și Dansul – Pod peste Dunăre”, a fost depus de Primăria Conțești, în parteneriat cu Primăria Tsarevets, din Bulgaria. Prin acest proiect se dorește construirea unei școli de dans în Conțești, cu complex de cazare, pentru a promova valorile folclorice tradiționale. În plus, se dorește ca în complexul de dans să se organizeze festivaluri naționale și internaționale de folclor pentru dezvoltarea turistică a zonei, dar și a județului Teleorman.

Proiect ratat la Uda Clocociov: nu s-ar fi primit un e-mail

O altă primărie care a beneficiat de suportul organizației Euro Teleorman a fost Turnu Măgurele, care a depus un proiect împreună cu autoritățile din Nikopole. Proiectul, „Modernizarea serviciilor de sănătate din cadrul spitalelor din Turnu Măgurele și Nikopole”, a fost declarat eligibil, dar nu are sursă de finanțare. Alte cinci proiecte au fost depuse, dar nu au fost acceptate la finanțare din vina autorităților locale din Teleorman, dar și a celor din Bulgaria.

Proiectul „Servicii de sănătate moderne transfrontaliere pentru locuitorii comunelor Uda Clocociov și Alekovo” a fost respins pentru că partea română nu a răspuns la sesiunea de clarificări (a motivat că nu a primit e-mail-ul de la Biroul Regional al finanțatorului). Conform Mihaelei Tudor, într-un alt proiect (al comunelor Conțești și Ovcha Mogila), partenerul bulgar ar fi uitat să introducă anumite documente în cererea de finanțare. La fel s-ar fi întâmplat și în cazul proiectului „Educație și multiculturalitate transfrontalieră”, tot din cauza autorităților bulgare. Coincidență, și bulgarii din localitatea Oresh ar fi omis să depună toate documentele pentru proiectul „Educație artistică și interculturală de o parte și de alta a Dunării”.

Trei proiecte dunărene, depuse fără succes

Alte trei proiecte depuse pe Programul Transnațional “Dunărea” au vizat cooperarea cu țări situate în bazinul Dunării, în scopul protejării mediului, dezvoltării și promovării valorilor locale în contextul dezvoltării regiunii dunărene. „Din păcate, proiectele nu au obținut finanțare, avându-se în vedere îmbunătățirea și redepunerea lor”, a declarat Mihaela Tudor pentru RL.

Singurul proiect finanțat în Teleorman, pe axa România– Bulgaria, a fost „Reabilitarea și dotarea cu aparatură medicală a spitalelor din Zimnicea și Svishtov”.