Măririle de pensii și salarii au stors tot profitul de la companiile de stat. Peste trei miliarde de lei din câștigurile acestor societăți au acoperit găurile bugetare generate de politicile de guvernare pesediste
Fostul premier Grindeanu a decis, la începutul acestui an, ca minimum 90% din profit să intre direct în bugetul statului. Anterior, doar o pondere de 50% din dividende era obligatoriu să fie virată la bugetul public, restul putând fi investit în dezvoltare.
Cei mai mulți bani au fost încasați de la Hidroelectrica, societate care a contribuit la bugetul statului cu peste 829 milioane de lei. Printre societățile cărora statul le-a luat profitul se află și Rasirom, coordonată de Serviciul Român de Informații. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, condus de Petre Daea, a contribuit la bugetul de stat cu 22.000 lei. Banii au fost luați din profitul companiei Piscicola SA.
43 de companii, peste trei miliarde lei
Guvernul condus de Sorin Grindeanu a decis, pe 27 ianuarie a.c., ca reprezentanții statului din Adunările Generale ale Acționarilor și Consiliile de Administrație la societățile cu capital integral sau majoritar de stat să ia măsurile necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (sub formă de dividende/vărsăminte) la bugetul de stat.
La solicitarea „României libere“, Biroul de Presă al Ministerului de Finanțe a transmis că decizia de a retrage profitul companiilor de stat a fost luată printr-un memorandum. După șase luni de la această decizie, 43 de companii de stat au alimentat bugetul statului cu suma de 3.084.531.760 lei. Adică puțin peste 685 milioane de euro.
Aeroportul Otopeni nu face investiții, finanțează pensiile
Nouă firme din subordinea ministrului Alexandru Cuc au contribuit la bugetul de stat cu peste 456 milioane de lei, adică în jur de o sută de milioane de euro. Cei mai mulți bani au fost plătiți de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere, care a transferat peste 171,9 milioane de lei. Pe locul secund se află compania Aeroporturi București, care a plătit peste 171,8 milioane lei, deși Aeroportul Internațional „Henri Coandă“ are nevoie de investiții majore.
Președintele Asociației Piloților și Proprietarilor de Avioane din România, Radu Merica, a declarat pentru news.ro că a propus mai demult soluția construirii unui terminal nou pe „Henri Coandă“. În plus, specialiștii din domeniu au recomandat ca șefii de la Aeroporturi București să implementeze mai multe măsuri pentru a reduce timpul de așteptare la punctele de control.
Fondul care garantează „Prima casă“, lăsat fără profit
Societățile de stat aflate în subordinea Ministerului de Finanțe au vărsat la bugetul de stat puțin peste 260 de milioane lei. Principalul contributor a fost „Imprimeria Națională”, care a predat puțin peste 154 de milioane lei. O altă companie a fost Loteria Română, care a cotizat cu peste 71 de milioane lei. În acest an, șefii de la Loteria Română preconizau să dezvolte un sistem propriu, extinderea rețelei de vânzare și lansarea de noi produse.
La bugetul statului a contribuit și Fondul de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii, cu suma de 29,5 milioane lei. Acest fond susține accesul la finanțarea IMM, fiind un intermediar între bănci și beneficiarii de credite. Printre programele susținuțe de fond se află și „Prima Casă“, dar majoritatea băncilor au epuizat fondul garantat.
Eximbank n-a avut decât 5 milioane de lei
Banca Eximbank a contribuit la bugetul de stat cu un profit de peste 5 milioane lei. Cu toate acestea, este luată în calcul pentru a fi transformată într-o bancă pentru dezvoltare, deci are nevoie de toți banii pentru a-și schimba statutul. În luna ianuarie a.c., fostul ministru pentru Mediul de Afaceri, Florin Jianu, declara că CEC Bank sau Eximbank urmează să fie transformată într-o bancă pentru dezvoltare, la cererea Comisiei Europene. „Este în Programul de guvernare. Realizarea acestei bănci va fi făcută în trimestrul trei al anului 2017”, spunea Jianu.
Dacă acest lucru se va întâmpla, totuși, cu Eximbank, banii necesari pentru operațiune vor veni din bugetul de stat.
455 de milioane de lei de la Economie
Companiile Transgaz, Trans-electrica, Apele Minerale, Șantierul Naval 2 Mai, IAR, CNCIR și Sarea sunt în subordinea Ministerului Economiei, condus de Mihai Fifor, senator PSD de Arad. Cele șapte firme au plătit din profit la bugetul de stat puțin peste 455 milioane lei, deși companiile au nevoie de investiții pentru a fi competitive. Însă ministrul Fifor pare că nu are timp să gestioneze firmele din subordinea sa, pentru că este ocupat să dea explicații ambasadorilor care îi cer socoteală în legătură cu Fondul Suveran de Dezvoltare și Infrastructură (o idee de campanie electorală a PSD, fără aplicare practică).
Societatea Transelectrica și-a propus în acest an să facă investiții proprii în valoare de aproximativ 350 milioane lei. Banii urmau să fie investiți în retehnologizarea rețelei electrice existente, creșterea capacității de interconexiune cu țările vecine din UE, dar și cu Serbia și Moldova, integrarea producției din centrale noi și dezvoltarea dispecerizării. Însă Transelectrica nu are bani suficienți pentru că a vărsat la bugetul de stat peste 97 de milioane lei.
Transgaz, dividende pentru stat de 319 milioane de lei
Transgaz a „transportat” la bugetul de stat un profit de 319,1 milioane lei. Acești bani au rezultat, însă, nu din geniul administratorilor, ci pentru că, în anul 2016, compania nu a realizat investițiile propuse. Programul de dezvoltare și modernizare pe 2016 a fost estimat la aproximativ 722 de milioane lei, însă la finalul anului s-a constatat că se făcuseră investiții de doar 120 de milioane lei. Adică s-a respectat programul de investiții în proporție de doar 16,6%, se menționează în raportul administratorilor companiei prezentat Adunării Generale a Acționarilor. Practic, Transgaz obține profituri mari pentru că ignoră investițiile în conducte și stații de comprimare.
Transgaz nu investește pentru ca șefii să ia bonusuri
Raportul pe primul semestru al anului 2017 scoate la ivea-lă că șefii Transgaz nu sunt interesați să facă investiții. Motivul: aceștia raportează profituri cât mai mari pentru a încasa bonusuri pe măsură. Conform raportului administratorilor, valoarea fondurilor de investiții pentru anul 2017, aprobată în bugetul de venituri și cheltuieli pe 2017, a fost de 505.320.705 lei. Valoarea realizărilor la sfârșitul semestrului I 2017 este de 15.430.235 lei, care include și suma de 1.056.662 lei, ce reprezintă lucrările de racordare la sistem a noilor consumatori. „Față de valoarea totală a programului de modernizare și dezvoltare investiții de 505.321 mii lei, valoarea totală a realizărilor este de 15.430 mii lei, ceea ce reprezintă un grad de realizare de 3,05%”, se menționează în raport.
Campioana Hidroelectrica: 829 milioane de lei
Societățile de stat din Energie au fost jumulite de profit: opt firme au contribuit la bugetul de stat cu un profit de 1,646 miliarde de lei. Printre acestea se află și Hidroelectrica, societate care a plătit cele mai multe dividende dintre companiile de stat – peste 829 de milioane lei. La începutul anului, Hidroelectrica anunța că are planificate investiții de peste un miliard de euro în următorii cinci ani. Însă planurile de dezvoltare ale Hidroelectrica par a fi diferite de cele ale guvernanților. Potrivit proiectului de buget pe anul 2017, profitul companiei va fi în scădere cu 19,14%, în timp ce cheltuielile salariale vor fi majorate cu 7,5%.
Romgaz, peste 646 milioane de lei
Tot în subordinea Ministerului Energiei se află și compania Romgaz, care a dat la stat un profit 646,5 milioane de lei.
Oil Terminal operează cel mai mare terminal petrolier al României la Marea Neagră, însă are nevoie de investiții pe termen lung. După ce a transferat un profit de 8,4 milioane lei la bugetul de stat, reprezentanții companiei vor să ia un credit pe termen lung în valoare de 26,77 milioane lei pentru finanţarea obiectivelor de investiţii “Pozare supraterană fascicul conducte ţiţei Secţia Platformă Port – S.P. Sud” şi “Modernizare rezervor R34/S”.
Deși n-a vrut, Nuclearelectrica a dat 82 milioane lei
Conducerea Nuclearelectrica nu a fost de acord cu ordonanța Guvernului Grindeanu de a distribui dividende suplimentare din rezerve către bugetul de stat pentru că avea nevoie de investiții pe termen mediu și lung, se menționează într-un comunicat publicat de companie pe site-ul Bursei de Valori București.
Reprezentanții societății atrăgeau atenția că „distribuirea dividendelor suplimentare ar putea conduce la anularea unor depozite bancare, scăderea semnificativă a rezervelor financiare disponibile, inclusiv pentru rambursarea împrumuturilor bancare, ceea ce ar putea conduce la necesitatea achitării acestora de către statul român, în calitate de garant, în cazul unor dificultăţi financiare majore ale societăţii, care să afecteze capacitatea de rambursare proprie; decapitalizarea societăţii prin distribuirea de rezerve, care poate afecta proiectele strategice ale societății, din perspectiva şanselor de finanţare/co-finanţare cu contribuţii proprii“. Astfel, conducerea companiei apreciază că „nu este oportună distribuirea de sume sub formă de dividende, din alte surse decât profitul curent al fiecărui exerciţiu financiar“.
La solicitarea RL, Ministerul de Finanțe a transmis că Nuclearelectrica, totuși, a repartizat dividende în sumă de 82.083.080 lei până la sfârșitul lunii iunie 2017.
Firma SRI a plătit peste 1,1 milioane lei
Regia Autonomă Rasirom, deţinută de Serviciul Român de Informaţii, a contribuit la bugetul statului cu suma de 1.102.000 lei. Firma SRI este condusă de Laurențiu Trocan, care a fost numit în funcția de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome Rasirom pe data de 16 noiembrie 2016. Regia Autonomă RASIROM este un antreprenor general ce oferă servicii specializate în domeniul proiectelor de securitate şi managementul obiectivului. „Funcționăm sub coordonarea Serviciului Român de Informații și suntem integratori de soluții de securitate fizică și informatică. Principalele noastre obiective sunt securizarea cibernetică și fizică a infrastructurilor critice naționale și europene, precum și asigurarea obiectivelor naționale de interes strategic”, se menționează pe site-ul companiei.
De la 50% la 90% din profit, la stat
Conform unui comunicat de presă al Executivului din 27 ianuarie a.c., “Guvernul a mandatat reprezentanții statului în AGA/CA la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome, să ia măsurile necesare pentru repartizarea unei cote de minimum 90% din profitul net realizat în 2016 (…). Decizia a fost luată de Guvern
printr-un Memorandum adoptat în ședința de astăzi. (…)
Conform legislației în vigoare, repartiția profitului net se aprobă de către Adunarea Generală a Acționarilor, în cazul societăților, și de către Consiliul de Administrație, în cazul regiilor autonome. OUG 64/2001 privind repartizarea profitului la societățile naționale, companiile naționale și societățile cu capital integral sau majoritar de stat, precum și la regiile autonome reglementează repartizarea unei cote de «minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăților naționale, companiilor naționale și societăților cu capital integral sau majoritar de stat»“.
Ponta și Dragnea se ceartă pe Hidroelectrica
Hidroelectrica a devenit subiect de scandal între Victor Ponta și Liviu Dragnea. Fostul premier îl acuză pe liderul PSD, Liviu Dragnea, că vrea să introducă societatea „Hidroelectrica“ în Fondul Național de Dezvoltare și Investiții, pentru a fi controlată de „niște prieteni din afară ai celui care este azi cel mai puternic om politic din România“. „Dl Liviu Dragnea a decis să nu mai facă listarea şi să includă Hidroelectrica în Fondul Naţional Suveran de Investiţii (cel care, iată, tot întârzie să apară, în ciuda presiunilor extraordinare la care au fost supuşi şi Grindeanu şi Tudose)! Cred că acest mod netransparent şi total neuzual în practica Uniunii Europene poate duce la situaţia în care statul român va pierde pe degeaba controlul asupra celei mai importante companii pe care încă o deţine“, scria Victor Ponta. Tot el a mențio-nat că, „în 2017-2018 alt băiat deştept, Liviu Dragnea, ne lasă fără Companie ca să poată el să facă poze în vizite neoficiale pe care să le publice «modest» în presă amică! Ne cam merităm soarta!“.
Reacția lui Victor Ponta a venit după ce Liviu Dragnea anunțase că a avut discuții în Israel pentru a atrage fonduri israeliene în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții. Pe 13 iulie 2017, liderul PSD s-a aflat în vizită în Israel. De acolo, a anunțat pe pagina sa de Facebook că a discutat cu Benjamin Netanyahu, prim-ministrul israelian şi ministru al Afacerilor Externe, despre oportunitățile de a consolida cooperarea României cu Israel “prin atragerea capitalului israelian în Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, dar și în alte sectoare ale economiei românești”.
