Companiile străine au investit în România cu peste 13%, deci cu aproape 300 milioane euro mai puțin în prima jumătate a acestui an, ceea ce ar putea arăta o mai mare neîncredere în economia locală, dar și un efect al discursului constant împotriva multinaționalelor promovat de liderii PSD.
După ce execuția bugetară la șase luni a arătat o scădere dramatică a investițiilor publice, la cel mai mic nivel al ultimilor zece ani, nici situația investițiilor străine directe nu e grozavă. Potrivit datelor comunicate de BNR, în primul semestru, investițiile străine directe au fost de 1,841 miliarde euro, față de 2,124 miliarde euro în perioada similară a anului trecut, deci mai mici cu 283 milioane euro. „Mai puține investiții directe arată neîncrederea investitorilor străini în PSD”, dar și în programul de guvernare, este de părere senatorul liberal Florin Cîțu, de profesie economist.
În plus, încă de la începutul anului, reprezentanți de vârf ai PSD, printre care Liviu Dragnea sau Adrian Țuțuianu, fost președinte al Comisiei de Control al SRI, în prezent Ministru al Apărării, au avut atacuri dure la adresa companiilor străine. Chiar recent, liderul PSD Liviu Dragnea s-a declarat nemulţumit de faptul că multinaţionalele raportează profituri impozabile de trei ori mai mici decât companiile româneşti, adăugând că aşa nu merge şi că noul Guvern Tudose va analiza situaţia. Dragnea a făcut aceste declarații pentru a justifica introducerea impozitului pe cifra de afaceri, contestat puternic de investitori.
Tudose anunță „investitori externi mari”
Comparativ, 2016 a fost cel mai bun an de după criza financiară în ceea ce privește nivelul investițiilor directe ale nerezidenților, valoarea acestora totalizând 4,08 miliarde euro, cu 18% peste nivelul din 2015 și peste media ultimilor șase ani. Totuși, e încă departe de volumul investițiilor străine premergătoare crizei, dat fiind că în perioada 2007-2008 valoarea medie anuală a investițiilor străine directe a fost de circa 8,3 miliarde euro.
Chiar dacă realitatea în prima jumătate a anului nu arată bine, premierul Mihai Tudose a anunțat, recent, că în România vor veni investitori externi mari „cu investiții foarte mari". „Următoarele luni, vă spun, că vom avea și veți avea foarte multe surprize plăcute și lucruri foarte bune în ceea ce privește mari investiții care vor veni în România. Nume grele, nume mari cu investiții foarte mari”, a spus premierul Mihai Tudose.
Locuri de muncă și valoare adăugată
Mai puține investiții străine înseamnă mai puține locuri de muncă. Potrivit ediţiei din 2017 a barometrului EY „European attractiveness survey”, România ocupă locul patru în Europa în clasamentul ţărilor cu cel mai mare număr de locuri de muncă nou create prin investiţii străine directe în 2016. De asemenea, România s-a plasat pe locul 12 în topul european în privința numărului de proiecte de investiţii străine directe realizate anul trecut (132), în creştere de 32% faţă de anul precedent, care au generat 17.545 de noi locuri de muncă. De asemenea, companiile care realizează investiţii străine directe realizează în medie 70% din exporturile României, dar şi 60% din importurile ţării, se arată într-un studiu realizat de Academia de Studii Economice Bucureşti și Consiliul Investitorilor Străini. În plus, acestea angajează o treime din forţa de muncă din sistemul privat al României, aproximativ 1,2 milioane de persoane, au o productivitate a muncii de două ori mai mare decât cele cu capital românesc şi investesc de două ori mai mult în fiecare angajat.
Sursa citată mai menţionează că 60% din investiţiile străine directe (ISD) sunt în regiunea Bucureşti-Ilfov. Studiul mai arată că jumătate din totalul ISD au fost direcţionate către industrie, ceea ce înseamnă că investiţiile au fost semnificative şi pe termen lung, iar ponderea valorii adăugate brute a companiilor multinaţionale depăşeşte 60% în industrii precum auto şi IT&C. În perioada 2010 – 2015, principalele ţări care au investit în România sunt Olanda (25% din total stoc ISD), Austria (14%), Germania (12%), urmate de Cipru (7%), Franţa (7%) şi Italia (5%), toate celelalte deţinând procente de sub 5%, ceea ce înfăţişează că primele 6 ţări deţin 70% din totalul ISD.
