Islanda a fost singura ţară care a lăsat băncile să cadă. După doi ani de suferinţă, economia se relansează pe baze solide.
Economia Islandei, stat al cărui sistem bancar a fost lovit grav de criza financiară, a înregistrat în al treilea trimestru prima creştere din ultimii doi ani, de 1,2% comparativ cu perioada aprilie-iunie, potrivit Reuters. În ritm anual, PIB a scăzut cu 2,1%.
Cele mai mari trei bănci islandeze au fost îngropate de criza financiară la sfârşitul anului 2008. Căderea sistemului bancar a provocat o recesiune severă, Produsul Intern Brut (PIB) scăzând cu 6,8% anul trecut, dar şi deprecierea coroanei islandeze cu o treime. Înainte de criză, datoria externă ajunsese la 50 miliarde euro, de cinci ori mai mult decât Produsul Intern Brut. Economia şi moneda islandeză s-au stabilizat însă, cu un ajutor venit din partea Fondului Monetar Internaţional, dar şi pentru că ţara a refuzat să plătească datorii care nu-i aparţineau.
În vârful bulei financiare, Islanda – o ţară cu doar 300.000 de locuitori şi printre cele mai prospere din lume – devenise şi un centru de inovaţie financiar-bancară. Cel mai uşor credit se dădea prin SMS, iar pentru sumele atrase băncile locale plăteu depunătorilor dobânzi chiar şi de 5-6%. Asta a atras depozitele a 400.000 de englezi şi olandezi într-o schemă numită Icesave.
Când a început criza în Statele Unite, şi băncile islandeze au început să se clatine, iar o dată cu falimentul Lehman Brothers a devenit clar că nu vor rezista. Când ele nu şi-au mai putut onora plăţile, guvernul a ezitat să contribuie cu bani. Autorităţile din Marea Britanie şi Olanda şi-au despăgubit cetăţenii din fonduri proprii, după care s-au întors împotriva Islandei, folosindu-se inclusiv de legislaţia împotriva terorismului. Totuşi, Islanda nu a cedat: prima propunere de finanţare a băncilor a fost supusă unui referendum în martie anul acesta şi a fost respinsă. Principalul motiv: doar 50 de persoane ar fi beneficiat de pe urma salvării băncilor. Propunerea iniţială era ca Islanda să plătească despăgubiri printr-un credit de 3,8 miliarde euro, cu o dobândă de 5,5%. Săptămâna trecută, surse apropiate negocierilor spuneau că cele trei ţări sunt aproape de-a încheia un acord pentru o dobândă înjumătăţită, de numai 2,78%.
