Confederaţia sindicală ar putea ajunge să plătească 5 milioane de euro despăgubiri către fosta Nova Bank, pentru că a vândut fostul sediu al Senatului interbelic fără a avea dreptul.
Afacerile făcute de sindicate şi de liderii lor de la vârf sunt adesea destul de ferite de ochii opiniei publice, iar averile personale cresc. O afacere răsunătoare în acest sens o reprezintă tranzacţia dintre fosta societate bancară Nova Bank şi CNSLR-Frăţia. Într-un proces deschis recent la Tribunalul Bucureşti, lichidatorul Nova Bank solicită, în instanţă, confederaţiei conduse de Marius Petcu despăgubiri de aproape cinci milioane de euro. Judecata va începe în luna decembrie. Potrivit informaţiilor obţinute de RL, CNSLR-Frăţia a vândut în 1997 către Nova Bank un imobil situat în centrul Capitalei, fără însă a avea şi dreptul. La acel moment, artizanul principal al vânzării a fost preşedintele sindicatului, Pavel Todoran, devenit ulterior deputat PSD.
Miza: o clădire istorică
Însăşi clădirea care a generat procesul dintre Nova Bank şi CNSLR Frăţia are o istorie interesantă, imobilul găzduind Senatul României din perioada interbelică. Potrivit cererii de chemare în judecată formulată de Nova Bank, în iunie 1997, CNSLR Frăţia a vândut dreptul de proprietate al imobilului amintit către SC Fracom, o societate care, potrivit surselor RL, era controlată chiar de preşedintele CNSLR-Frăţia de atunci, Pavel Todoran. În luna decembrie a aceluiaşi an, Fracom a vândut 74% din dreptul de proprietate asupra clădirii către SC Nova Bank. Numai că, în 2006, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România şi Federaţia Sindicatelor Libere Medico-Sanitare au chemat în judecată Nova Bank, CNSLR-Frăţia şi SC Fracom SRL, solicitând anularea vânzării spaţiului din Bulevardul Regina Elisabeta.
Ceea ce s-a şi întâmplat, în baza unor sentinţe succesive ale Tribunalului Bucureşti şi Curţii Supreme. Ca urmare a faptului că prin contractul iniţial Fracom a garantat că Nova Bank nu va avea probleme cu dreptul de proprietate, iar CNSLR-Frăţia a garantat acelaşi lucru către Fracom, instituţia bancară arată, în actuala cerere de chemare în judecată, că a decis să se îndrepte împotriva CNSLR. Avocaţii Nova Bank susţin că au încercat stingerea amiabilă a litigiului, dar sindicatul nu a recunoscut pretenţiile lichidatorului băncii. Contactat de RL, actualul preşedinte al CNSLR, Marius Petcu, susţine că pretenţiile Nova Bank nu au sens. „Este un proces pe care eu l-am moştenit. Pretenţiile Nova Bank sunt însă absurde”, ne-a declarat Petcu. Pavel Todoran, cel care i-a lăsat moştenire lui Petcu litigiul cu Nova Bank, nu a putut fi contactat.
Cum au scăpat şefii Nova Bank cu ajutorul Parlamentului
Prăbuşirea Nova Bank a fost una dintre cele mai controversate din sistemul bancar românesc din ultimii 20 de ani, fiind comparabilă, spre exemplu, cu falimentul Băncii Religiilor. La conducerea Nova Bank, fosta Bancă Unirea, s-au aflat inclusiv afacerişti ruşi, suspectaţi de legături cu serviciile de spionaj moscovite, şi foşti ofiţeri de informaţii români, cu probleme penale. Este cazul lui Corneliu Păltânea, fostul şef al SRI Prahova, arestat de DNA pentru mai multe fapte de corupţie. Pe masa DNA a mai figurat, în 2007, un dosar în care erau anchetaţi şi Iurie Cecan, fost director al băncii, dar şi Dmitry Vavulin, fost acţionar Nova Bank.
La solicitarea României Libere, DNA a comunicat că, la 13 aprilie 2007, procurorii anticorupţie au dispus scoaterea de sub urmărirea penală a celor doi şi a altor învinuiţi, într-o cauză penală care viza acordarea de către Nova Bank a unui credit de 2.000.000 dolari, cu încălcarea normelor de creditare. Din răspunsul oferit României Libere, rezultă că scoaterea de sub urmărire a avut la bază şi dezincriminarea de către Parlament a acordării de credite cu încălcarea normelor bancare, neurmărirea şi utilizarea neconformă a acestora.
