Sicriul cu trupul neînsufleţit al poetului Adrian Păunescu a fost depus vineri după-amiază la sediul Uniunii Scriitorilor din România, situat în Calea Victoriei din Bucureşti, urmând ca în această seară să fie dus la Ateneul Roman.
Slujba dinaintea înmormântării se va face duminică dimineaţă la biserica Boteanu din spatele Bibliotecii Centrale Universitare.
Poetul va odinhi de duminică, de la ora 13.00 pe Aleea Scriitorilor din Cimitirul Bellu. Chiar la picioarele lui Mihai Eminescu şi foarte aproape de mentorul lui, scriitorul Eugen Barbu.
„Astăzi 5 noiembrie la ora 7.15 inima maestrului a încetat să bată. După nenumărate tentative de resuscitare a trebuit să ne declarăm învinşi şi maestrul a plecat dintre noi”, a anunţat prof. dr. Şerban Brădişteanu.
Adrian Păunescu era internat la secţia de Terapie Intensivă a Spitalului de Urgenţă Floreasca din 26 octombrie, având probleme cardiace, pulmonare, renale şi hepatice.
Starea de sănătate a poetului s-a deteriorat în noaptea de marţi spre miercuri, când pacientul a fost conectat la aparate, pentru susţinerea funcţiilor cardiace şi respiratorii.
Doctorul Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară a Spitalului Floreasca, într-o declaraţie de presă de joi, la ora 17.00, a spus că starea poetului este „extrem de gravă”, „mai având nişte stopuri”, iar situaţia lui Adrian Păunescu depăşeşte resursele terapeutice ale unităţii.
Editorialist, de pe patul de spital
Chiar dacă în ultima perioadă starea de sănătate a poetului a fost şubredă, Adrian Păunescu nu a încetat să scrie editoriale.
Ziarul Ring a publicat miercuri o poezie scrisă de Păunescu duminică, pe patul de spital. În poezia intitulată „De la un cardiac, cordial”, Adrian Păunescu îşi manifesta dorinţa de a mai câştiga puţin timp printre cei vii:
Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei,
Păziţi-vă şi inima, şi gândul,
De nu doriţi să vină anii grei,
Spitalul de urgenţă implorându-l.
…
Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani,
Eu însumi sunt mai omenos în toate,
Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani
Şi ţării mele minima dreptate.
Adrian Păunescu, 31 octombrie 2010, Bucureşti, Spitalul de Urgenţă.
Într-un alt articol, publicat de Jurnalul Naţional, poetul descrie scena internării sale.
„Jumătatea de oră trăită în Ambulanţă m-a costat, din punct de vedere nervos, jumătate de viaţă. Nu-ncăpeam pe targă. Îmi erau ameninţaţi genunchii de pragurile pe lângă care aveam să trecem, am fost internat în cea mai mare grabă la secţia condusă de marele medic Mircea Beuran. Căutările n-au încetat însă. Mi s-au făcut primele 15-20 de investigaţii. Între timp, a avut loc un dialog între cei doi profesori, care-şi împart acelaşi spital de urgenţă, dr Beuran şi dr Brădişteanu. Ei au ajuns la concluzia că problema mea principală e inima”, scrie Adrian Păunescu, în Jurnalul Naţional.
Despre Adrian Păunescu
Adrian Păunescu s-a născut în 20 iulie 1943 în localitatea Copăceni din Basarabia.
A absolvit Colegiul Naţional Carol I din Craiova, după care a studiat filologia la Universitatea Bucureşti.
La începutul anilor 1960 s-a remarcat ca poet şi începând cu 1973 a înfiinţat şi a coordonat activitatea Cenaclului Flacăra. Orientarea sa politică în perioada comunistă era ambiguă. Deşi nu se declara un activist de partid, închina adesea ode patriotice Partidului şi conducătorilor acestuia.
După 1989 s-a implicat activ în politică, fiind membru al Partidului Socialist al Muncii, între 1992-1998, când formaţiunea a fost absorbită de Partidul Social Democrat.
A deţinut două mandate de senator de Dolj, între 1992-1996 şi 2000-2004.
