Cum va schimba descentralizarea spitalele

Dacă primarii vor privi spitalele ca pe „o vacă bună de tranşat” şi ministerul îşi va lua cu totul mâna de pe ele, descentralizarea ar putea îmbol­năvi şi mai rău sistemul sanitar, spun analiştii.

„Orice reformă se face cu cap, nu aşa, ca într-un cin­cinal: «până pe data de, tre­buie să preiei spitalul». Eu nu accept aşa ceva!”, şuieră în re­cep­tor Vasile Mihalachi, preşe­din­tele Consiliului Judeţean Vas­lui şi tonul îi dă de gol în­gri­jorarea. E nervos pentru că zilele tre­cute a avut o discuţie faţă în faţă cu ministrul Sănătăţii, Cseke Atilla, care a încercat să-l convingă să preia Spitalul Jude­ţean de Urgenţă pentru ca finalul mult doritei descentralizări să poată fi anunţat. Spitalul din Vaslui e unul dintre cele 39 ră­ma­se, deocamdată, fără stăpân: mi­nis­te­rul vrea să le dea, adminis­tra­ţiile locale nu le vor. Cu o lună în urmă, descentralizarea spita­lu­lui a picat la vot în şedinţa Consi­liului Judeţean Vaslui din mo­tive multiple: datoriile de 81 de miliarde de lei vechi ale unităţii medicale, teama că nu vor fi bani la bugetul local pentru adminis­trare şi, nu în ultimul rând, frica de necunoscut. Ministrul a ve­nit, a vorbit, a plecat. Vasile Mi­ha­lachi şi consilierii locali au rămas tot nehotărâţi. Nu îi mân­gâie faptul că descentralizarea va însemna că managerul spitalului li se va subordona. Pe 30 iulie vor vota din nou. „Dacă membrii con­siliului decid să-l luăm, îl luăm. Dacă nu, nu-l luăm”, vine răs­punsul sec al oficialului.

„Nu mă miră că au o jenă”

Ezitările şefilor de judeţe sunt un aspect. Altul, mult mai im­portant, ţine de răspunsurile la mai multe întrebări funda­men­tale. Cum se va schimba soarta spi­talelor o dată cu trecerea lor la admi­nis­tra­ţia locală? Va aduce asta o îmbunătăţire a serviciilor me­dicale? Vor fi pacienţii trataţi mai bine, mai prompt? Se va rezolva problema plicurilor obli­gatorii către doctori? Dar cea a licitaţiilor trucate prin care se scurg fondurile spitalelor spre conturile firmelor clientelare? Vor înceta numirile politice? 

„ Până acum ministerul numea directorii de spital, acum o vor face autorităţile locale.  Trebuie lămurite regulile pe care se vor face numirile şi demiterile, care vor fi criteriile de performanţă, cât la sută din decizie va rămâne cumva controlată de minister şi cât va fi discreţie locală”, spune Sorin Ioniţă. Acesta sfă­tu­ieşte autorităţile locale să-şi întărească departamentele de management sanitar. Ce îi aşteaptă nu va fi uşor.  „Nu mă miră că au o jenă să le preia. Tot ce nu se rezolvă ajunge la ei în poală”, spune analistul, referindu-se la dificultăţile spi­ta­lelor de a-şi primi banii de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

„Acum tot acest sistem ateri­zea­ză în curtea unei autorităţi locale care se încarcă cu toate problemele”, explică Sorin Ioniţă, care are dubii că descentralizarea va îm­bunătăţi starea sistemului sanitar românesc, o perioadă de recesiune nefiind un moment pro­pice pentru plasarea spita­le­lor în braţele primarilor. „Sistemul a avut din ce în ce mai puţini bani. În 2009 a cheltuit banii pe 5 trimestre în loc de 4, a luat un trimestru din 2010 şi acum peste 2-3 luni se termină banii pe 2010″, precizează ana­listul.

„Să nu se uite la spital ca la o vacă de tranşat”

Directorul adjunct al Institu­tului pentru Politici Publice, Adrian Moraru, consideră că ideea de a lăsa spitalele la administraţia lo­cală, care e mai aproape de nevoile medicale ale comu­ni­tă­ţii, e una bună. Cu anumite condiţii însă. „Să nu te uiţi la spitalul ăla ca la o vacă de tran­şat, să spui jambonul îl ia cutare şi eu iau pielea”, îşi dezvoltă ideea analistul. Potrivit acestuia, controlul va veni din partea ce­tăţenilor, altă categorie pe care şi-ar dori-o mai implicată. „Des­centralizarea ajută, cu sigu­ranţă, dar oa­menilor din teritoriu tre­buie să le pese. Dacă primarii nu se pricep, să găsească oameni buni, că aceştia se găsesc. Dacă nu, îşi angajează mâna dreaptă de la partid care să îi ajute să sifoneze banii de la spital”, spune, ironic, Adrian Moraru, pentru a evidenţia unele dintre pericolele des­centralizării. Analistul pre­cizează că este nevoie de supra­veghere de la centru pentru ca descentralizarea să nu dea greş.

Reprezentanţii Ministerului Să­nătaţii spun că nu se va înfiinţa un organism special care să coor­doneze descentralizarea spi­talelor, dar că nişte pârghii de control se vor păstra. „Mi­nis­terul va supraveghea func­ţio­narea spitalelor şi va sprijini autorităţile locale şi după pro­cesul de descentralizare. Vom acorda tot sprijinul autorităţilor locale şi tot «know-how»-ul nostru”, a declarat Oana Grigo­re, purtătoarea de cuvânt al Ministerului Sănătăţii. Ministerul se bazează şi pe rolul comunităţii pentru strunirea noilor stăpâni ai spitalelor. „Dacă nu vor face treabă bună,  comunitatea îi va sancţiona din punct de vedere electoral”, speră oficialul. În consiliul de administraţie al fiecări unităţi medicale vor fi reprezentanţi ai autorităţii lo­cale, ai ministerului sau ai direcţiilor de sănătate şi ai spitalului. Cea mai mare pon­dere o vor avea autorităţile lo­­cale. Ministerul speră să tragă linie sub descentralizare săptămâna viitoare, având până acum 334 de unităţi preluate de adminis­traţii, din totalul de 373.