Membrii grupării de partizani anticomunişti din Munţii Apuseni au fost executaţi şi înmormântaţi în fostul sediu al Securităţii din Cluj, din anii 1950, actualul Palat al Copiilor, potrivit preşedintelui Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din Cluj, doctorul Traian Neamţu. Acesta spune că a identificat locul din subsolul clădirii unde au fost înmormântaţi eroii anticomunişti conduşi de maiorul Nicolae Dabija şi de Alexandru Maxim.
„Încă mai trăiesc oameni dintre cei care au fost torturaţi în beciurile Securităţii Cluj şi care mai pot da mărturie. Dacă râcâiţi tencuiala de pe pereţi, veţi da de sângele oamenilor. Atât de tare îi schingiuiau securiştii, că le sărea sângele oamenilor pe pereţi! Noi am găsit un loc din subsolul clădirii, unde ştim că au fost îngropaţi 12 bărbaţi şi o femeie”, spune Traian Neamţu. Săptămâna viitoare, locul va fi investigat de o echipă condusă de procurorul militar Viorel Siserman şi de istoricii Marius Oprea şi Gheorghe Petrov de la Centrul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România. La subsolul Palatului Copiilor, foştii deţinuţi politici au reconstruit două celule idoma celor în care erau deţinuţi prizonierii Securităţii şi care au caracter de muzeu. „Din păcate, directorul Palatului Copiilor, domnul Valentin Cuibus, ne ameninţă în fiecare an că ne scoate afară de acolo. Au transformat comuniştii sediul Securităţii în Palat al Copiilor, ca să se piardă amintirea ororilor de acolo”, susţine Traian Neamţu.
Povestea unor eroi
Grupul de luptători anticomunişti a fost înfiinţat de maiorul Nicolae Dabija. Este vorba de un ofiţer de elită al Armatei Regale Române, care a condus un commando de luptători români în Caucaz, în anii 1942-1943, care a luptat împotria trupelor sovietice. Pentru curajul său, Nicolae Dabija a fost decorat de Regele Mihai I cu Ordinul Mihai Viteazu. După ce armata română a trecut sub controlul sovieticilor, maiorul Dabija a fost demobilizat. El, însă, a plecat în Munţii Apuseni, unde, împreună cu Alexandru Maxim, a pus bazele unui grup de partizani. Nicolae Dabija şi-a stabilit cartierul general în zona Muntele Mare, deasupra Văii Arieşului. Aici, el a construit două adăposturi şi a încercat să ia legătura cu americanii. De la localnici, el şi-a procurat alimente şi armament, apoi a început să îi instruiască pe localnici după toate regulile trupelor de commando. În data de 4 martie 1949, partizanii au fost atacaţi de securişti de la unităţile din Turda şi din Floreşti. Ei erau conduşi de colonelul Mihai Patriciu, şeful Securităţii Regiunii Cluj. Nicolae Dabija a reuşit să scape din încercuire. În schimbul de focuri, securiştii au ajuns să se împuşte între ei. Însă Nicolae Dabija a fost prins, în cele din urmă, cu ajutorul turnătorului Aron Diniş din satul Bistra, de la care ceruse adăpost. Ulterior, au fost prinşi şi ceilalţi partizani, inclusiv Alexandra Pop, care era agentul de legătură al lui Nicolae Dabija cu grupul de rezistenţă condus de preotul greco-catolic Ioan Aron. Toţi au fost executaţi de Securitate. Alexandru Maxim, adjunctul lui Nicolae Dabija, a fost împuşcat în actualul Palat al Copiilor din Cluj în 2 aprilie 1950, iar Nicolae Dabija, în 28 octombrie 1950.
