Progresele României de a îndeplini recomandările din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în domeniul justiției sunt afectate de situaţia politică, menţionează raportul Comisiei Europene, dat ieri publicităţii. În document sunt invocate, printre altele, scandalurile provocate de Ordonanţa 13 şi de proiectul de modificare a legilor justiţiei. Raportul MCV recomandă adoptarea unor decizii rapide cu privire la parlamentarii incompatibili.
Comisia Europeană a publicat raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), anunţând că s-au făcut progrese în unele domenii, cum ar fi introducerea sistemului PREVENT de către ANI, dar sunt menţionate şi provocări la adresa independenţei justiţiei.
”În cursul anului 2017 avântul reformelor s-a pierdut în ansamblu, ceea ce a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor rămase și, de asemenea, a generat riscul redeschiderii unor aspecte care fuseseră considerate ca fiind îndeplinite în raportul din ianuarie 2017”, este una dintre concluziile raportului.
Comisia invită România să pună în aplicare acțiunile necesare și să îndeplinească toate recomandările și, către sfârșitul anului 2018, va publica un nou raport privind progresele înregistrate. Raportul analizează în mod concret progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie, în raportul său din ianuarie 2017.
Recomandări privind legile justiției
”Progresele şi rezultatele bune, pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei, au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea, în ianuarie 2017, de către Guvernul anterior, a unei ordonanţe de urgenţă a guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea”, se arată în document. Chiar dacă ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente ”au rămas îndoieli în spaţiul public”.
O altă controversă a apărut, de asemenea, odată cu discuţiile privind propunerile de revizuire a legilor justiţiei începând cu sfârşitul lunii august, notează raportul, adăugând că, atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar .
Raportul MCV recomandă României să aștepte avizul Comisiei de la Veneția înainte de a schimba procedura de numire a procurorilor-șefi. Solicitarea vine în condițiile în care Florin Iordache, președintele Comisiei speciale pentru legile justiției, afirmase că parlamentarii nu vor aștepa avizul Comisiei de la Veneția.
Potrivit documentului, Parlamentul a adoptat alte modificări ale Codului Penal fără o consultare publică. De exemplu, modificarea regimului de incompatibilitate pentru parlamentari și dezincriminarea majorității cazurilor de conflict de interese, Legea cu privire la statutul administrațiilor locale, Legea privind finanțarea partidelor politice.
Parlamentul a ignorat ANI și procurorii
Un alt aspect subliniat în raport se referă la protejarea de către Parlament a senatorilor și deputaților incompatibili.
Deși normele și procedurile din Parlament privind aplicarea de sancțiuni par să fie clare, Agenția Națională de Integritate (ANI) a semnalat că există trei cazuri referitoare la parlamentari cu privire la care nu au fost încă executate hotărârile definitive în materie de integritate emise de instanțele judecătorești în 2017.
De asemenea, există alte trei cazuri de parlamentari ale căror mandate au fost confirmate în urma alegerilor de la sfârșitul anului 2016, în ciuda faptului că aceștia fac obiectul unei interdicții de a ocupa o funcție eligibilă timp de trei ani, ca urmare a unei hotărâri judecătorești definitive.
Steluța Cătăniciu (deputat ALDE), Ion Sorin Roman (deputat PSD), Matei Suciu (deputat PSD), Sorin Marciu (senator PSD) și Cornel Resmeriță (senator PSD) sunt parlamentarii pentru care ANI a cerut, fără succes, încetarea mandatelor în urma unor decizii definitive privind incompatibilitatea sau conflictul de interese. Printre măsurile concrete prin care s-ar pune în practică transparența propusă în recomandare s-ar număra, de exemplu, recunoașterea publică de către președintele Camerei respective a Parlamentului a primirii hotărârii judecătorești definitive, anunțarea unui calendar pentru luarea unei decizii și informarea publicului și a ANI după încheierea procesului de adoptare a deciziei.
Propuneri care vizează imunitatea
O altă recomandare făcută în ianuarie viza adoptarea unor criterii obiective pentru luarea și motivarea deciziilor de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a se asigura faptul că imunitatea nu este folosită pentru a se evita cercetarea și urmărirea penală a infracțiunilor de corupție. În actuala sesiune, Parlamentul a respins trei cereri de urmărire penală (Eugen Bejinariu, Rovana Plumb, Viorel Ilie).
Politicienii trebuie să respecte independența justiției
O altă problemă constatată se referă la criticile la adresa sistemului judiciar şi a deciziilor instanţelor. ”Acceptarea și respectarea hotărârilor judecătorești definitive și faptul de a le permite magistraților să-și facă datoria în mod neîngrădit sunt esențiale, inclusiv pentru a satisface condiția prevăzută în raportul din ianuarie”, se menționează în document. Oficialii europeni au solicitat, fără succes, ca în Codul de conduită pentru parlamentari să fie incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituții și să se precizeze clar că parlamentarii și procesul parlamentar trebuie să respecte independența sistemului judiciar.
Cum i-a ieșit ministrului Justiției un „raport pozitiv”
Oficialii de la București încearcă să interpreteze în favoarea lor raportul MCV, în ciuda criticilor la adresa Parlamentului și a Guvernului. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a caracterizat raportul drept „pozitiv” vorbind despre ridicarea MCV în 2018.
Concluzia raportului privind progresele înregistrate în Justiţie este că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în actualul mandat al Comisiei Europene, ceea ce înseamnă pe parcursul anului 2018, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. „Am prezentat concluzia raportului, care este pozitivă, în sensul că România îşi poate îndeplini obiectivul ridicării MCV-ului în actualul mandat al Comisiei”, a comentat Toader. El a susţinut că evoluţiile înregistrate se încadrează în acest angajament.
Ministrul a încercat să răspundă punctual constatărilor din raport. „Spre exemplu, recomandarea numărul 8 cu privire la Sistemul PREVENT şi faptul că sunt aproape implementate recomandările numărul 2 privind adoptarea codului de conduită pentru parlamentari şi a codului de conduită pentru miniştri, recomandarea 7 referitoare la transparenţa şi responsabilitatea CSM, recomandarea 12 referitoare la Agenţia Naţională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). În opinia noastră, recomandările 2, 7 şi 18 ar fi putut fi considerate ca fiind îndeplinite. După cum se cunoaşte, codurile de conduită atât pentru parlamentari, cât şi pentru miniştri sunt adoptate. ANABI este complet operaţională”, a precizat ministrul Toader.
Oficialii de la București au avut de îndeplinit 12 recomandări. Ce a „uitat” să spună ministrul Justiției este că, în cazul Codului de conduită pentru parlamentari, Raportul MCV face referire absența unui articol privind respectarea independenței justiției. Recomandarea 8 (nu 18 cum a spus ministrul Justiției) se referă la introducerea sistemului Prevent de către ANI, nefiind o realizare a Guvernului sau a Parlamentului. Raportul se referă şi la proiecte aflate încă în dezbatere, cele privind modificarea legilor Justiţiei, însă este important că nu a fost constatat vreun regres, a afirmat ministrul Justiţiei.
În aceeași notă a reacționat și Florin Iordache, președintele Comisiei speciale pentru Legile Justiției. Raportul conţine atât aspecte pozitive, cât şi restanţe şi, printr-o mai mare colaborare între autorităţile implicate, raportul din 2018 va arăta fără îndoială că MCV pentru România va fi scos, a declarat Florin Iordache.
Avertismentul lui Iohannis
În schimb, președintele Klaus Iohannis consideră că raportul reprezintă un serios semnal de alarmă de care coaliţia de guvernare trebuie să ţină cont, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. „Dacă acţiunile Guvernului şi Parlamentului României cu privire la procesul de modificare a legilor Justiţiei vor continua în aceeaşi direcţie ca şi până acum, România va face paşi înapoi în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei”, arată şeful statului.
El subliniază că, de la raportul din luna ianuarie 2017, care a consemnat progresele semnificative înregistrate pe parcursul anului 2016, în cel publicat miercuri, Comisia Europeană arată că doar una dintre cele 12 recomandări este implementată satisfăcător şi doar la alte trei recomandări s-au înregistrat progrese reale.
La rândul său, fostul ministru al Justiției Cătălin Predoiu (PNL) a declarat că în raportul MCV se vede „un semnal de alarmă clar cu privire la independenţa Justiţiei”, precum şi „îngrijorări legate de derapajele care se văd din politicile publice promovate de coaliţie”. Și purtătorul de cuvânt al PNL, Ionel Dancă, a afirmat că raportul Comisiei Europene privind MCV reprezintă o „bilă neagră” dată parlamentarilor coaliţiei de guvernare şi a criticat declaraţiile ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, pe acest subiect.
