„Toate aceste alimente care vin din import – semipreparate, fast-food, peşte oceanic, conserve, pui cu hormoni – sunt pline de conservanţi şi coloranţi. Aceştia sunt mari eliberatori de histamine şi pot provoca reacţii alergice, chiar dacă nu au neapărat la bază un mecanism de tip alergic”, a explicat medicul Ion Bradu Iamandescu, şeful secţiei de Alergologie de la Spitalul Colentina din Bucureşti.
Nu doar schimbarea obiceiurilor de dietă a dus la apariţia alergiilor alimentare, ci şi scăderea numărului de femei care îşi alăptează copiii, precum şi expunerea tot mai intensă la mediul poluant. „Copiii care cresc în medii poluate şi cei care nu sunt alăptaţi sufficient au o imunitate mai proastă şi sunt mai predispuşi la alergii”, a subliniat medicul Ion Iamandescu. În topul ţărilor cu cei mai mulţi alergici se află SUA, Germania, Italia şi Norvegia, unde aproape 20% din populaţie suferă de intoleranţe alimentare la cel puţin un aliment. Urmează apoi Franţa şi Marea Britanie (14%), precum şi Spania, Islanda (11%).
În România, nu există statistici privind numărul alergicilor la mâncare, dar medicii apreciază că numărul acestora a crescut în ultimii trei-patru ani. „În gărzi, avem cel puţin 2-3 pacienţi care vin cu o astfel de problemă. Unii ajung chiar într-o stare foarte gravă, cu pleoapele, mâinile şi buzele umflate. Le administrăm tratament de urgenţă, cu hidrocrtizon şi adrenalină, deoarece este important să nu ajungă la edem glotic, situaţie care le-ar putea provoca moartea”, explică medicul Sonia Bădulici, alergolog la Spitalul Colentina, adăugând că cei mai mulţi pacienţi cu alergii la mâncare sunt depsitaţi în gărzi, şi nu la medicul de familie sau la specialist. La noi în ţară, sunt de patru ori mai puţin alergologi decât în Ungaria şi de zece ori mai puţini decât în Franţa. Cele mai multe alergii alimentare debutează în copilărie, dar există şi situaţii în care acestea se declanşează la pubertate şi chiar la 70-80 de ani. „Mecanismul declanşării alergiilor nu este pe deplin cunoscut. Pot apărea oricând în viaţă şi, de asemenea, pot dispărea oricând”, explică medicul alergolog Sonia Bădulici.
Valentina Neacşu a făcut de mică alergie la mâncare, problemă de care nu a scăpat nici până acum, la cei 34 de ani. „De când mă ştiu sunt cu bube pe mine. Am făcut alergie la pufuleţi, la maioneză, la ou, la cicolată, la carne de porc şi lapte. Problemele s-au mai diminuat odată ce am crescut şi am început să stau mai bine la capitolul imunitate, dar n-am reuşit să scap definitiv”, spune tânăra femeie, care susţine că are cel puţin un episod acut de alergie pe an. „Cel mai des fac alergie la ouă, dar nu la cele din comerţ, ci la cele de ţară. Îmi mai apar reacţii alergice de la cicolată, dacă nu este suficient de proaspătă, iar ultima oară am păţit-o la mare, de la peşte”, spune ea. Deşi a consultat mai mulţi medici şi a făcut numeroase teste pentru a descoperi alimentele de bază la care este alergică, femeia spune că până acum nu a primit niciun tratament care să o ajute. „Mi s-a spus să nu mai mănânc mezeluri şi alimente bogate în conservanţi. Cam asta a fost tot”, zice ea. La noi în ţară, principalele teste care se fac pentru depistarea alergiilor sunt cele de sânge şi cele cutanate (metoda Prick). „Cele de sânge nu sunt atât de fidele cum sunt cele cutanate, dar se mai fac în unele spitale din ţară. Recomand testele care se fac direct pe piele, chiar dacă sunt mai riscante şi trebuie făcute în terapie intesivă”, spune medicul alergolog Sonia Bădulici.
În Buucreşti, testele pentru depistarea lergiilor se fac la Spitalul Colentina şi la Spitalul Malaxa, dar şi în clinicile private. „În Spitalul Colentina se testează, gratuit, prin metoda Prick, alergia la cacao, măr, ou, albuş şi gălnenuş de ou, carne de porc, pui, roşii, peşte de apă dulce, cartof. Se pun pe piele şase picături de substanţe alergenă şi dacă apar umflături de o anumită mărime, putem spune dacă pacientul este sau nu alergic”, explică medicul Sonia Bădulici. Rezultatele testelor se primesc în maximum 20 de minute. În privat, astfel de teste costă între 200 şi 300 de lei. Se mai fac şi teste de provocare la alergenul suspect, dar aceste au loc doar în spitale cu terapie intensivă, unde s epaote acorda primul ajutor. „Sunt metode invasive şi au grad amre de risc”, a explicat laergologul Poliana Leru de la Spitalul Colentina. Tratmanentul pentru alergiile alimentare constă în administrarea de medicamente antihistaminice şi de injecţii cu cortizon ori cortizon administrat pe cale orală. „Rar se mai face şi tratament de desensibilizare. Spre exemplu se administrează lapte cu pipeta până se ajunge la un pahar întreg de lapte pe care să îl poată bea pacientul”, explică alergologul Ion Iamandescu. Acesta spune că mai sunt şi situaţii în care, dacă alimentul-problemă este evitat pe o perioadă mai mare de timp – 10-20 de ani, alergia dispare. „Sau cel puţin nu s emai manifestă la fel de sever”, adaugă el.
Care sunt riscurile să fiţi alergici la mâncare
Dacă nici unul dintre părinţi nu a fost allergic – 15-20%
Dacă unul ditnre părinţi este allergic – 25-40%
Dacă ambii părinţi sunt alergici – 50-65%
Dacă ambii părinţi sunt alergici, precum şi un alt membr din familie – 75%
Corpul produce anticorpi (se apără) împotriva unui anumit tip de alimente. Aproape orice aliment poate provoca alergii, dar sunt câteva mai periculoase:
La copii:
Ouăle
Laptele
Alunele
Nucile
Racii, scoicile, melcii, creveţii
Soia
Grâul
La adulţi:
Peştele
Alunele
Scoicile
Nucile
Simptomele apar la câteva minute sau la câteva ore după ce aţi consumat alimente-problemă:
dureri abdominale
diaree
dificultăţi la înghiţire
mânărimi la nielul gurii, gâtului, ochilor, pielii
senzaţie de leşin
congestie nazală
greaţă
nas care curge
umflături la nivelul pleoapelor, feţei, buzelor, limbii
crampe la stoamc
vomă
