„Aurora” şi „Marţi, după Crăciun”, peliculele realizate de Cristi Puiu, respectiv Radu Muntean, prezentate în secţiunea Un Certain Regard la Festivalul de Film de la Cannes, sunt „două scufundări reci în realismul negru al cinematografiei româneşti”, scrie Le Monde, citat de NewsIn.
Cele două pelicule, numite de jurnaliştii francezi „revelaţia festivalului”, au atras atenţia publicului prin spiritul lor, care ştie să seducă oamenii prin realism, critica nemilioasă asupra societăţii, gustul pentru dezastrul macabru şi simţul absurdului.
Cu noile pelicule aceşti „diavoli” români, cum sunt numiţi de Le Monde regizorii Cristi Puiu şi Radu Muntean, nu au renunţat la realismul negru, în schimb au dezactivat umorul suprarealist care le permite să-şi atenueze amărăciunea.
Radu Muntean, care a prezentat la Cannes pelicula „Boogie” în 2008, revine de această dată cu o peliculă care spune povestea unui cuplu, la fel de tranşantă ca un bisturiu. „Marţi, după Crăciun” este povestea seacă a timpului necesar lui Paul pentru a-şi anunţa soţia, Adriana, şi fiica de opt ani, că le va părăsi pentru o altă femeie. O poveste spusă de mii de ori şi totuşi prezentată de Muntean într-o manieră nouă, având în prim plan vina concentrată într-o decizie.
Jurnaliştii de la Le Monde dedică un articol special regizorului român Cristi Puiu şi pleliculei sale „Aurora”, în care joacă şi rolul principal, vorbind despre „frumoasa nebunie” a pictorului din Bucureşti devenit cineast „înrăit”.
„Cristi Puiu, în vârstă de 43 de ani, născut în Capitală, cu vocaţie de pictor, cineast de profesie” – astfel este prezentat regizorul român de jurnaliştii cotidianului francez, care amintesc că în 2005 cel de-al doilea lungmetraj al său, „Moartea domnului Lăzărescu”, a făcut senzaţie la Cannes.
Filmul acestuia, „Aurora”, este primul „primul OZN veritabil din cadrul festivalului”, scrie Le Monde. „Elegant şi curtenitor, acest francofon perfect îşi imprimă gândirii o stare de spirit pe care o credem tipic românească. Descrescător, muzical, opac, imprevizibil, cu izbucniri bruşte de umbră. Sub o prezentare de catifea se ascund o surdă înclinaţie spre haos, o complicitate la absurditatea acestei lumi şi germenele unei indubitabile nebunii”, comentează francezii.
„Aurora” este a doua peliculă, după „Moartea domnului Lăzărescu”, dintr-un proiect de şase filme aduse ca omagiu capodoperei cinematografice „Six contes moraux” realizată de Eric Rohmer.
„Am conceput proiectul acestei serii în 2003, într-o atmosferă de criză. Prima criză avusese loc zece ani mai devreme, la revolta tinerilor realizatori români împotriva organismului de ajutorare a cinematografiei, care ne ignora. Atunci a fost un mare scandal. A doua criză a fost traversarea personală a unei faze ipohondrice profunde. Am ieşit din această criză scriind proiectul, decis să-l realizez cu orice preţ, cu sau fără ajutor. Ceea ce leagă aceste şase poveşti este faptul că toate se situează în suburbiile Bucureştiului şi că se învârt în jurul unui subiect problematic şi ineupuizabil – iubirea faţă de aproape. Astfel s-a născut primul film, „, spune Cristi Puiu.
Ordinea realizării peliculelor este aparent aleatorie. Puiu spune că ceea ce l-a inspirat pentru a realiza „Aurora” a fost o emisiune televizată despre criminali, unde a văzut povestea unui bărbat, decepţionat în dragoste, care a vrut apoi să-i pedepsească pe cei din jur.
Filmul a fost pregătit timp de doi ani petrecuţi de Puiu alături de un prieten procuror care i-a permis să ia contact cu criminali închişi. După 45 de zile de filmare şi tot atâtea nopţi de insomnie, Cristi Puiu a început să se întrebe dacă Diavolul există cu adevărat, iar medicii l-au diagnosticat cu un sindrom de extenuare.
Întrebat dacă există o legătură între acest film şi istoria recentă a României, Puiu răspunde că trăieşte într-o ţară unde toleranţa şi altruismul sunt slabe. „Când am luat premiul Un Certain Ragard în 2005 am fost întrebat dacă sunt mason. Oamenii trăiesc încă în inerţia unei mari minciuni a dictaturii şi refuză să se confrunte cu provincialismul lor. Asta mă înfurie. Trebuie urgent să schimbăm acest lucru”, spune regizorul.
„Aurora” este povestea lui Viorel, un inginer în vârstă de 40 de ani abia divorţat, care decide să pună capăt instabilităţii care îi guvernează existenţa, intervenind brutal în destinele altora. Regizorul a făcut un pas înainte cu „Aurora”, peliculă pe care a scris-o, a regizat-o şi în care a interpretat rolul principal. „Trebuia să fiu eu însumi Viorel, era singurul mod prin care puteam fi în perfect acord cu conceptul meu”, explică Cristi Puiu.
