» Prima campanie electorala pentru prezidentiale de cand Romania a aderat la Uniunea Europeana si primul scrutin prezidential separat de alegerile parlamentare au generat o campanie electorala cu totul neobisnuita. Ea se incheie astazi semnificativ, cu un scandal prelungit legat de ceea ce ar fi trebuit sa fie dezbaterea finala a celor 12 candidati pentru Cotroceni.
Toate campaniile electorale de pana acum au fost dominate de tema majora a intrarii/aderarii la Uniunea Europeana. Din acest punct de vedere, campania electorala din 2004 a fost dominata in mod limpede de criteriile de aderare la Uniunea Europeana, printre ele, lupta eficienta impotriva coruptiei, libertatea de exprimare, un mediu economic competitional. In timp ce Traian Basescu pornea asaltul impotriva marii coruptii, Adrian Nastase raspundea ca, incepand din mandatul sau de premier, romanii au obtinut o mai mare libertate de miscare in spatiul comunitar, la care Romania nu era inca parte.
Mesajele electorale ale candidatilor la presedintie vin insa in 2009 pe o totala lipsa de directie a societatii romanesti in ansamblu. Odata atins scopul major al intrarii in Uniunea Europeana, politicienii romani nu au reusit sa promoveze pe scara larga nici un proiect major de dezvoltare. Initial, iesirea din criza economica ar fi putut deveni un astfel de obiectiv, dar criza politica generata de guvernul disfunctional al PDL si PSD a impiedicat o dezbatere eficienta, eventual in Parlament.
Daca, din punct de vedere practic, criza guvernamentala izbucnita o data cu plecarea PSD din Cabinetul Boc are efecte negative profunde, din punct de vedere electoral, ea a ajutat la pozitionarea mai favorabila a cel putin doi dintre principalii candidati. Confruntat cu o pierdere de circa 10% din increderea publicului dupa alcatuirea guvernului cu "dusmanii" de la PSD, Traian Basescu a putut sa-si concentreze atacurile asupra mostenitorilor oficiali ai FSN.
"Daca votezi Geoana, votezi Iliescu" este unul dintre mesajele pe care mizeaza staff-ul sau de campanie. La randul sau, eliberat de povara participarii la un guvern unde era tot timpul vioara a doua, Mircea Geoana a folosit din plin conflictul cu PDL si antiportretul lui Traian Basescu, care "a facut numai scandaluri". Pornit din postura celui de-al treilea candidat, Crin Antonescu a castigat puncte importante promovand solutia Iohannis.
Nici unul dintre candidati nu are insa raspuns la principala intrebare practica: cum se va alcatui viitorul guvern?
Cum aritmetica parlamentara arata ca nici unul dintre cele trei mari partide nu poate forma singur guvernul, nici macar in alianta cu UDMR, compromisul este absolut necesar. Dar logica negativa a campaniei electorale face ca nici unul dintre candidati sa nu poata admite deschis ca va face alianta cu celalalt. Gesturi de apropiere, cum sunt cele ale lui Traian Basescu fata de PNL – "al treilea premier pe care il voi desemna va fi un premier de dreapta" – sau disponibilitatea lui Mircea Geoana de a alcatui o majoritate stabila cu PNL, au ramas deocamdata fara raspuns din partea candidatului PNL. Cele doua mari partide PDL si PSD sunt partidele de guvernare ale anului 2009, iar Crin Antonescu incearca sa intre in turul II ca opozant.
Pe de alta parte, despartirea parlamentarelor de prezidentiale ii impiedica pe candidati sa vorbeasca foarte mult si cu sanse de a-si indeplini promisiunile pe teme economice. Realizarea acestor promisiuni depinde, in mod evident, si de alte partide decat partidul candidatului care le lanseaza. Cum ar putea face Mircea Geoana promisiuni legate de pastrarea locurilor de munca la stat cand urmeaza sa se alieze cu PNL, care vrea reducerea aparatului birocratic? E ilogic.
Ce a ramas atunci este jocul atacurilor reciproce: cazul Hayssam, mogulii, manevrele Elenei Udrea si cele ale lui Marian Vanghelie etc. Desi aceste subiecte vor releva probleme grave ale institutiilor romanesti, ele nu fac parte in mod evident din agenda alegatorului. In plus, nu candidatii sunt cei care lanseaza scandalurile ce ii vizeaza pe adversarii lor, ci apropiatii lor.
Tot intermediarii sunt cei care dirijeaza si pregatirile partidelor in alegeri. Fie ca e vorba de organizarea sectiilor de votare, de inpartirea de ajutoare UE sau de alt fel sub sigla de partid, metodele de convingere balcanice par sa prevaleze, aducand aminte de campaniile electorale interbelice. In acest context, candidatul care trebuie sa-si prezinte bilantul, Traian Basescu, dar si candidatul care ar vrea sa faca promisiuni, Mircea Geoana, ezita sa participe la confruntari directe. Singurul care are interes direct sa atace este Crin Antonescu, drept opozant al celor doi. Or, lipsa unei dezbateri finale confirma impresia de haos generalizat si de lipsa de repere obiective pe care a generat-o intregul an electoral.
