Putini investitori romani cunosc faptul ca finantatorii de frunte ai campaniei presedintelui SUA, Barack Obama, au fost doua mari banci: Goldman Sachs si UWE Bank. Din acest motiv nici nu trebuie sa ne mire faptul ca aceste banci au beneficiat si de un mare sprijin financiar, atat prin programul TARP, cat si prin echivalentul american al programului "Rabla".
Primul program a urmarit un ajutor financiar pentru recapitalizarea marilor banci supuse STRESS TEST-ului in termenul de gratie acordat si al doilea program isi propunea cresterea consumului foarte redus din domeniul auto. Acest din urma program a fost deja incheiat, nu inainte de a se ajunge la suma totala de 3 mld. dolari.
Totodata, finantarea marilor banci americane din trimestrul I/2009 a avut cel putin doua scopuri: revitalizarea increderii clientilor intr-un sistem bancar bombardat cu credite neperformante nerezolvate pana in prezent, precum si mentinerea acestora pe linia de plutire printr-o recapitalizare rapida. La nivel intern, bancile americane au urmarit cresterea capitalizarii si prin folosirea in mod excesiv a instrumentelor financiare derivate cu riscuri mari la nivel international.
Cu toate acestea, sentimentul pozitiv care a permis realizarea celui mai mare rally de pe Wall Street dupa anul 1945 nu este prea mult influentat de pullback-ul/corectia negativa in care ne aflam in prezent. Aceste oscilatii emotionale ale investitorilor manifestate pe bursa in ultimele 3 saptamani ne duc cu gandul la atingerea unor niveluri de rezistenta, respectiv de suport in functie de stiri, care au fost receptate in piata sub forma "dintilor de fierastrau".
Avand in vedere prezentarea bilanturilor reale ale marilor banci in data de 15 noiembrie 2009, este posibil sa aflam atunci ca sistemul bancar american nu este atat de solid refacut si putem oricand reveni la o noua criza a creditului. In aceste conditii, incercam sa vedem ce ne rezerva viitorul, pe termen scurt, la BVB, vazut prin prisma evolutiei saptamanale a indicelui BET-FI, de la inceputul listarii acestuia.
Concluziile graficului: fata de semnalul de intrare oferit pe TM de graficul lunar (oscilatorul STS a coborat sub linia de supravanzare), acelasi indicator atentioneaza pe graficul saptamanal o divergenta negativa privind continuarea corectiei actuale pe termen foarte scurt (1-2 saptamani); un prim prag de suport este in zona 19.300, corespunzatoare topului dublu din luna mai; al doilea prag de suport, mai solid, care poate deveni si un punct de intoarcere, este zona 18.500 (un top local anterior); confirmarea o vom avea prin miscarea de coborare a indicatorului MACD. Pastrarea acestui indicator in zona pozitiva ne releva faptul ca, pe termen mediu, trendul UP va mai continua, iar dupa testarea pragurilor locale de rezistenta prima tinta mai indepartata este zona de 24.500 puncte. Estimez ca intre aceste doua repere vom putea observa constituirea unui canal de consolidare mai lung.
