Cu exceptia PRM si EBA, toate partidele au datorii dupa campania pentru europarlamentare. Dar din cauza lipsei de transparenta in finantarea partidelor, nu se stie la cat se ridica, de fapt, acestea.
Democrat-liberalii sunt in topul partidelor care au alocat un buget consistent la alegerile europarlamentare. PDL a cheltuit la europarlamentare 2,2 milioane de euro, din care 1,3 milioane euro au fost platite, iar rezultatul financiar al companiei este pe minus, adica datorii de peste 920.000 euro. Cele mai mari sume au fost orientate de democrat-liberali catre publicitate in presa, radio si TV (peste 1,3 milioane euro), tiparituri si materiale promotionale (576.541 euro) si publicitate stradala (172.447 euro). PDL este partidul care a obtinut si cele mai multe donatii, primind peste 600.000 euro. Alianta PSD-PC a alocat suma de 1,658 milioane euro pentru bugetul de campanie si i-au ramas cheltuieli restante de circa 850.000 euro. Totodata, rezultatul financiar al campaniei este de minus 829.130 euro. PSD a considerat prioritara investirea in tiparituri si materiale promotionale (583.863 euro), urmand apoi publicitatea stradala (326.540 euro) si de sondaje, cercetare si consultanta (256.120 euro).
Liberalii au alocat in campania pentru alegerile europarlamentare 694.788 euro, inregistrand suma de 183.136 euro cheltuieli restante. Liberalii au impartit bugetul de campanie pentru publicitate stradala (225.312 euro), publicitatea in presa, radio si TV (208.949 euro) si pentru tiparituri si materiale promotionale (161.737 euro). Campania candidatului independent Elena Basescu a costat 116.175 euro, dar la final i-au ramas in cont in jur de 850 euro. Elena Basescu a primit fonduri in valoare de 13.952 euro de la un partid si donatii in valoare de 117.025. In ciuda aparentei exactitati a sumelor declarate de partide si candidati, analistul Cristian Parvulescu spune ca este nevoie de o mult mai mare transparenta in finantarea partidelor si ca o cercetare incrucisata a cheltuielilor de campanie, si la partide, si la beneficiar, ar ajuta foarte mult in aceasta privinta.
"Cheltuielile neoficiale sau cele oculte nu au fost niciodata analizate de Curtea de Conturi sau de Autoritatea Electorala Permanenta. AEP verifica executia contabila si nu are abilitatea sa faca aceste lucruri, cata vreme presedintele si vicepresedintii au culoare politica", a spus Parvulescu. El a afirmat ca ar putea fi urmat modelul francez, unde functioneaza o comisie speciala pentru cercetarea fondurilor de campanie.
