» Banca Transilvania, in colaborare cu Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, a lansat recent un imprumut pentru micii intreprinzatori, cu o dobanda de 15% in lei. Cate afaceri au marje de profit superioare?
Imprumutul de care aminteam are o titulatura atractiva ("creditul gata-garantat pentru IMM") si vrea sa ofere solutii micilor businessuri care nu dispun de garantii intr-o perioada dificila prin care trece economia. Fondul va acoperi astfel 80% din valoarea garantiilor solicitate, urmand ca banca sa puna la dispozitie suma ceruta de client si restul de 20% din valoarea garantiei. Partea sensibila ramane insa dobanda: 15% la lei si 9,5% pe an pentru imprumutul in euro. In conditiile in care, in acest caz, exista umbrela unui fond de garantare, iar acest fapt se reflecta pozitiv in costurile imprumutului, viata IMM-urilor se arata foarte complicata in aceasta perioada din perspectiva costurilor unui imprumut.
De altfel, potrivit statisticilor BNR, dobanda medie pentru creditele noi in lei, in valoare mai mica decat echivalentul a un milion de euro, cu dobanda variabila, acordate de banci institutiilor nefinanciare urcase de la 14% in mai 2008 la peste 20% in aprilie 2009. Or, cate afaceri mici cu rate de profit de peste 20% cunoasteti? Cine si-a legat sperantele de supravietuire in piata de parghia creditului a primit numai vesti proaste in ultimul an. Alternativa ar fi ca marja de profit a micilor societati sa fie majorata semnificativ, pentru a acoperi costurile piperate ale creditului, numai ca in acest caz exista riscul ca firma sa ramana fara clienti. Aici ar trebui cautata principala cauza a concedierilor masive din sectorul privat din ultima vreme: restrangerea cererii si cresterea dobanzilor pe piata bancara au impus o ajustare dureroasa a cheltuielilor, reflectata in concedieri si inchiderea a numeroase afaceri de familie.
Este evident ca din aceasta situatie nu se poate iesi decat prin bunavointa bancilor. Din pacate, bancile romanesti s-au obisnuit cu profituri mari si pentru a le mentine nu sunt dispuse la concesii. Cum ponderea restantelor in totalul creditelor a ajuns la 2,5% (daca vi se pare putin, tineti cont ca in urma cu un an procentul era de 1,45%), bancile compenseaza pierderile prin dobanzi mai mari aplicate celor care isi platesc disciplinat ratele. Asta, desi in urma cu cateva luni, cand statul decisese sa se imprumute de la FMI, se afirma pe toate canalele oficiale ca acest sacrificiu colectiv va duce la deblocarea creditului si la ieftinirea acestuia. In plus, cat timp statul absoarbe avid orice resursa disponibila din piata monetara, bancile nici nu au motive sa isi bata capul cu debitorii, fiind suficient sa se concentreze asupra licitatiilor cu titluri de stat si, eventual, asupra programelor de creditare garantate guvernamental (vezi Prima Casa).
Ceva reduceri tot au aparut, insa nu la dobanzile creditelor, ci la randamentele depozitelor. Este un efect al reducerii temporare a aversiunii fata de risc, la nivel global, dar si al recentului imprumut extern, bancile realizand ca nu are sens sa supraliciteze pe segmentul de eco-nomisire daca isi vor primi oricum banii din rezervele minime obligatorii blocate la BNR. Din acest motiv, asistam aproape saptamanal la un nou anunt de scadere a dobanzilor pe segmentul de economisire, in pasi marunti (nu mai mult de jumatate de procent dintr-o data). Promotiile care se mai fac totusi la depozite se adreseaza in principal sumelor nou-atrase, avand drept scop umplerea unui gol temporar de lichiditati.