» In acest an, productia ArcelorMittal va fi de 1,5-2 milioane de tone de otel.
» Este cea mai scazuta cantitate obtinuta in istoria companiei.
» Productia-record, de 7,6 milioane tone, a fost realizata in 1989.
Efectele crizei economice vor insemna pentru combinatul ArcelorMittal de la Galati o reducere a productiei de otel din acest an la un minim istoric, de 1,5-2 milioane de tone de otel. Adica de aproximativ o treime din cea realizata anul trecut, de 4,2 milioane tone, si de 20% din nivelul-record al productiei realizate la combinatul galatean in 1989. Ambitiile lui Nicolae Ceausescu erau ca la Combinatul Siderurgic Galati (CSG) sa fie realizata o productie de 10 milioane de tone si investitiile in dezvoltarea capacitatilor de productie au fost pe masura. In toamna anului 1988 chiar a fost organizata la "CSG" o festivitate propagandistica pentru vizita lui Nicolae si a Elenei Ceausescu pe platforma siderurgica cu prilejul realizarii unei "productii-record" de 10 milioane de tone. In realitate, productia-record a fost doar una fictiva, pentru "Telejurnal".
De fapt, nu era vorba de productia realizata, ci de capacitatea de productie instalata. Productia-record a combinatului de la Galati a fost inregistrata in 1989 si a fost de 7.663.000 tone de otel. In perioada de dupa 1990, au scazut constant atat productia, cat si capacitatile de productie. De la 10,26 milioane tone, in 1993, capacitatile de productie au scazut la 4,25 milioane tone, in 2002. In primul an de dupa privatizarea Sidexului, in 2002, productia de otel a fost de 4.513.000 tone de otel. Obiectivul administratiei este ca in 2014 la ArcelorMittal Galati sa fie atins un nivel al productiei de 6 milioane de tone, dar pana la atingerea acelui obiectiv va fi pus in practica un program de reorganizare. In cadrul acestui program, pana in 2012, vor fi aplicate masuri de reducere a pierderilor si a costurilor de productie, care vor determina atingerea unui nivel al productiei de 3 milioane tone.
» Reducerea "capuselor" si a "somajului activ"
Reducerile pierderilor si ale costurilor de productie au constituit obiectivele noului proprietar inca de la preluarea combinatului, in 2001. Primele reduceri au fost operate prin eliminarea "firmelor-capusa", care, conform calculelor fostului director al IspatSidex Narendra Chaudary, cresteau costurile cu aproximativ 3 dolari la tona de laminate. Alta masura de reducere a costurilor a fost diminuarea cheltuielilor salariale. La privatizare, combinatul avea 28.000 de salariati. In luna decembrie, combinatul avea mai putin de jumatate, 13.600, iar acum numarul salariatilor este cu putin peste 12.000.
