De la inceputul anului, valoarea tranzactiilor cu actiuni listate pe Rasdaq trece greu de 100.000 euro. Nu e ceva conjunctural, nu au fost suspendati mare parte din emitenti, pur si simplu societatile de buzunar din piata secundara nu mai intereseaza pe multi.
Daca in vara lui 2007 toata lumea buna se interesesa de small-caps-uri (societati cu capitalizare mica), iar un raport pret/profit de peste 50 nu speria deloc, acum Rasdaq-ul a reintrat intr-un con de umbra, precum in anii 2005-2006. Economia nu a avut timp sa faca pasi mari inapoi, rezultatele companiilor listate arata inca bine pe hartie, cu toate astea, sentimentul investitorilor e grav afectat. Pe termen scurt si mediu, pesimismul este regula jocului si, cum psihologia are un rol foarte important pe piata de capital, corectiile reflecta neincrederea. Va mai ajunge Rasdaq la inflorirea din 2007 (citeste "e cazul sa vand acum sau sa pastrez actiunile, desi am pierderi mari")? Pe piata de capital, increderea se pierde si se recastiga repede, cu conditia ca economia sa dea o mana de ajutor.
Iar in acest moment, prognozele privind profiturile viitoare ale companiilor sunt pesimiste, deci nu sunt excluse cotatii mai mici si chiar falimente in randul companiilor supraindatorate in acest an. Speculatiile nereusite din 2008 va pot transforma deci in investitori pe termen lung. Lectia care ar trebui desprinsa de aici e simpla: bursa evolueaza in cicluri, precum economia, trebuie sa intrati in piata in momentele de revenire, dupa un mare declin economic, si sa iesiti in momentele de euforie, cand cresterea devine nesustenabila. Exact cum nu procedeaza marea masa a investitorilor, din pacate. Ati remarcat, de altfel, cum ziarele, analistii, brokerii vuiesc de optimism tocmai cand piata atinge maxime istorice, iar valoarea tranzactiilor si numarul de noi jucatori intrati e in crestere? "Smart money" marcheaza atunci profiturile pe seama "inocentei" nou-venitilor si a investitorilor fara experienta.
